Iohannis a promulgat legea care retrage drepturile foștilor șefi de stat ai României care au colaborat cu Securitatea

Legea care instituie retragerea privilegiilor de care beneficiază foștii președinți ai României, dacă aceștia au fost declarați foști colaboratori ai Securității a fost promulgată de șeful statului care a semnat decretul privind promulgarea Legii pentru modificarea art. 1 alin. (3) din Legea nr. 406/2001 privind acordarea unor drepturi persoanelor care au avut calitatea de şef al statului român.

Autorii proiectului de lege sunt deputaţii Cătăniciu Steluţa-Gustica şi Gavrilescu Graţiela Leocadia, iar votul final a fost dat în Parlament în luna septembrie când s-au înregistrat 264 voturi pentru, 3 contra şi 11 abţineri.

Legea are ca obiect modificarea alin.(3) al art.1 din Legea nr.406/2001 privind acordarea unor drepturi persoanelor care au avut calitatea de şef al statului român, în sensul includerii, între cauzele care determină retragerea drepturilor foştilor preşedinţi ai României, a celei vizând existenţa dovezii privind calitatea de lucrător sau colaborator al Securităţii.

Privilegiile foștilor șefi de stat

Potrivit Legii nr. 406/2001 privind acordarea unor drepturi persoanelor care au avut calitatea de şef al statului român, acestea beneficiază pe durata vieţii de următoarele drepturi:

• a) folosinţa gratuită a unei locuinţe de protocol şi a unui spaţiu pentru organizarea cabinetului de lucru, încadrat cu un post de consilier şi un post de secretar, ambele atribuite cu destinaţia de reşedinţă;
• b) o indemnizaţie lunară în cuantum egal cu 75% din indemnizaţia acordată Preşedintelui României în exerciţiu;
• c) pază şi protecţie, precum şi folosinţa gratuită a unui autoturism, asigurate permanent de Serviciul de Protecţie şi Pază, potrivit reglementărilor în vigoare.
• d) folosinţa gratuită pe o perioadă de maximum 12 luni a unei locuinţe, cu destinaţia de reşedinţă, în suprafaţă de maximum 200 mp, în perioada executării lucrărilor de reparaţii capitale la imobilul atribuit cu destinaţia de reşedinţă.

Legea spune că foştii preşedinţi îşi pierd drepturile acordate în cazul săvârşirii unei infracţiuni, de la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare la o pedeapsă privativă de libertate. În această situație s-ar putea afla fostul președinte Traian Băsescu.

Pe 20 septembrie 2019, Curtea de Apel Bucureşti – instanţa de fond – a admis acţiunea CNSAS şi a decis că fostul preşedinte Traian Băsescu a colaborat cu Securitatea comunistă. Magistraţii de la Curtea de Apel Bucureşti au avut nevoie de nouă luni pentru a motiva această decizie, iar în iunie 2020, dosarul a ajuns la Instanţa supremă – Secţia de contencios administrativ, după ce Traian Băsescu a formulat recurs.