Agenţie de Calitate şi Marketing a Produselor Agroalimentare la Ministerul Agriculturii. Cu o întârziere de doi ani

Publicat: 22 sept. 2021, 12:37, de Viorela Pitulice, în ESENȚIAL , ? cititori
Agenţie de Calitate şi Marketing a Produselor Agroalimentare la Ministerul Agriculturii. Cu o întârziere de doi ani

România va avea, începând cu 2022, o Agenţie de Calitate şi Marketing a Produselor Agroalimentare, al cărei rol va fi promovarea şi garantarea faptului că produsele tradiţionale româneşti sunt autentice. Este o decizie primită cu interes în piață, dar mai ales așteptată, pentru că Agenția va începe să funcționeze practic cu o întârziere de doi ani față de momentul anunțat initial.  

Crearea Agenției a fost aprobată printr-un act normativ din iulie 2019 –  Legea nr. 133/2019 pentru înființarea Agenției pentru Calitatea și Marketingul Produselor Agroalimentare, după care nu s-a mai auzit nimic. Acum, ministrul Agriculturii, Adrian Oros, anunță că ea va începe să lucreze din 2022, adică cu doi ani mai târziu față de 1 ianuarie 2020, când teoretic ar fi trebuit să devină funcțională.

Agenția este finanțată din venituri proprii și subvenții de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, însă se are în vedere și accesarea unor programe de finanțare europene.

Este un model european care funcţionează peste tot. În această entitate, care este un parteneriat public – privat, comitetul de coordonare este format din mediul asociativ şi instituţii, cu obiective clare şi cu buget. Agenţia va face promovare pe scheme de calitate şi vor garanta că într-adevăr acele produse sunt chiar produse tradiţionale, produse montane sau alte produse care aparţin unor scheme de calitate”, a declarat într-o conferință de presă ministrul Adrian Oros.

Casa Unirea, colaborator

Noua agenţie urmează să colaboreze cu mediul asociativ, dar și cu echipa de la Casa de Comerț Agroalimentar Unirea, proiectul de suflet al fostului ministru al Agriculturii Petre Daea. Contestată într-o primă fază de conducerea actuală de la minister, acum se încearcă “reabilitarea” ei cu o conducere interimară, care trebuie să găsească „viziuni” capabile să ajute sectorul agroalimentar. În caz contrar, ea fi închisă, după cum a anunțat recent șeful de la Agricultură.  

Această agenţie, care va lucra pe baza strategiei făcută împreună cu mediul asociativ, va folosi în primul rând bani europeni şi va conlucra foarte bine cu noul mod de abordare al Casei Unirea. După ce vor finaliza acolo problemele administrative, litigiile, noua echipă care se va instala va cuprinde membrii selectaţi pe principiul guvernanţei corporative şi vor trebuie să lucreze cu această Agenţie de Calitate şi Marketing„, a precizat Adrian Oros.

Guvernul a aprobat, în noiembrie 2018, înfiinţarea Casei Române de Comerţ Agroalimentar ”Unirea”, o societate comercială prin care se crea un mecanism naţional ce asigura achiziţia, sortarea, procesarea primară, standardizarea şi distribuţia către reţele comerciale interne sau de export. Transpunerea acestor obiective în practică a fost un adevărat eșec, pentru că entitatea a funcționat numai pe pierdere – 7 mil. euro, în 2019, respectiv cinci milioane euro, în 2020, iar mai mult are și o serie de litigii în instanță.

Obiectivele schemelor de calitate

Noile politici și programe agroalimentare ale UE vizează orientarea spre o producție agroalimentară durabilă din punct de vedere social și ecologic și se bazează adesea pe modele orientate spre piață (market-led models), care adaugă valoare anumitor produse sau practici distinctive. În acest context, sunt definite „schemele de calitate”, în care anumitor produse sau caracteristici din producția alimentară li se atribuie o anumită superioritate care le permite producătorilor să obțină prețuri premium.

Politica UE privind calitatea produselor agroalimentare urmărește să protejeze numele unor produse specifice pentru a promova caracteristicile lor unice, legate de originea lor geografică, precum și de caracteristicile lor tradiționale.

Produsele pot fi certificate conform cu o „indicație geografică” (GI) dacă au o legătură specifică cu locul în care sunt fabricate. Recunoașterea GI permite consumatorilor să aibă încredere și să distingă produsele de calitate, ajutând, de asemenea, producătorii să își comercializeze mai bine produsele.

Alte scheme de calitate ale UE subliniază procesul tradițional de producție sau produsele obținute în zone naturale dificile, cum ar fi munții sau insulele.