Agenții patogeni ai holerei au fost deja descoperiți: un expert a explicat cum să înoți corect în Marea Neagră

Europenii se tem de holeră: epidemiologii trag un semnal de alarmă din cauza reproducerii rapide a bacteriei Vibrio în mare, care provoacă, printre altele, această boală periculoasă și extrem de contagioasă. În stațiunile de pe litoralul Mării Negre, unde în prezent există mulți turiști, boala periculoasă nu a fost încă detectată. Însă experții îndeamnă la vigilență și respectarea atentă a regulilor de igienă.

Medicul ucrainean Serhiy Dementiev, director general adjunct pentru cercetarea factorilor biologici la Centrul Regional pentru Controlul și Prevenirea Bolilor din Odessa a vorbit pentru agenția ucraineană de știri Unian despre pericolul reprezentat de bacteriile din genul Vibrio, despre modul în care vibrioza se poate manifesta la oameni și despre cum să vă protejați de aceasta. El a explicat că vibriozele sunt un grup de boli infecțioase cauzate de bacterii din genul Vibrio. Acestea pot afecta tractul gastrointestinal, pielea și, în unele cazuri, pot duce la leziuni sistemice severe, inclusiv sepsis. Cei mai cunoscuți reprezentanți ai acestui gen sunt Vibrio vulnificus și Vibrio cholerae (agentul cauzator al holerei), dar există peste 100 în total.

Majoritatea bacteriilor Vibrio nu provoacă holera clasică

Potrivit expertului, bacteriile din mare, în special din Marea Neagră, trăiesc permanent. Diverse tulpini de bacterii din genul Vibrio trăiesc și ele în mod natural acolo, inclusiv Vibrio cholerae. Majoritatea nu provoacă holera clasică, dar pot fi găsite în apă, sedimentele de fund și organismele marine. Adică, așa cum a remarcat Dementiev, există condițiile pentru ca bacteriile să trăiască în Marea Neagră. În special Vibrio cholerae se poate răspândi vara, când temperatura apei depășește +20°C. Prin urmare, în perioada 1 iunie – 30 septembrie, angajații centrului prelevează probe la punctele de control – în locuri unde mulți oameni înoată – în mare, lacuri, râuri. De asemenea, se află sub control special unitățile de internare ale spitalelor de boli infecțioase.

Principalele căi de infecție sunt: consumul de fructe de mare crude sau insuficient gătite, consumul de apă potabilă sau alimentară contaminată, înghițirea apei de mare sau contactul rănilor deschise cu apa de mare, nerespectarea regulilor de igienă personală în timpul relaxării pe mare. Atunci poate apărea holera – simptomele infecției se manifestă prin diaree, greață, vărsături, febră, deshidratare, sepsis (infecție toxică a sângelui), leziuni purulente ale pielii etc.

Cum să vă protejați de pericole

Dementiev a explicat cum să vă protejați de pericole: evitați consumul de fructe de mare crude, respectați regulile pentru tratarea termică a peștelui, crustaceelor, creveților etc., păstrați fructele de mare la frigider la o temperatură care să nu depășească +8°C. De asemenea, nu puteți înota în mare cu răni deschise și pentru băut trebuie să folosiți doar apă curată, îmbuteliată sau fiartă.

„Principala măsură de prevenție este respectarea regulilor de igienă în zonele de recreere activă. În special, nu trebuie să înghițiți apă de mare sau de râu, iar mâinile trebuie să fie curate, mai ales înainte de a mânca. Acest lucru este relevant în lunile de vară, când există un număr mare de vizitatori la mare și mulți oameni consumă frcute sau fructe de mare pe litoral, pe care le cumpără de la piețe sau locuri mai puțin amenajate”, a declarat directorul general adjunct. El a spus că, de la începutul sezonului sanitar, în regiune au fost înregistrate 1.072 de persoane cu semne de infecții gastrointestinale, dar nu a fost detectată nicio persoană cu holeră. Potrivit lui Dementiev, în ultima săptămână, comparativ cu perioada similară anterioară, numărul pacienților cu boli intestinale a crescut cu 3%. Iar în condițiile creșterii temperaturii apei mării, acest procent este probabil să crească.

10% din probe indică un mediu potențial patogen

Până la data de 22 iulie, specialiștii ucraineni au examinat 580 de probe din mediul înconjurător:

• apă dulce — 167 probe;

• apă de mare — 170;

• ape uzate — 214 (din care 119 — din spitale/secții de infecțioase);

• apă de balast — 26;

• produse alimentare (hidrobionti) — 3.

Vibrio cholerae nu a fost detectat, însă în 56 de probe (10%) s-au găsit vibrioni asemănători holerei Vibrio cholerae non O1, care, a reamintit Dementiev, nu provoacă holera clasică. În același timp, prezența lor indică un mediu potențial patogen.

Bacteria Vibrio cholerae a fost identificată în Polonia, la o pacientă

Dementiev a menționat că o femeie infectată cu bacteria Vibrio cholerae a fost identificată în Polonia – pacienta bolnavă a fost spitalizată, iar zeci de persoane care au intrat în contact cu ea sunt în carantină.

„Din câte știu eu, este un caz local, femeia nu a plecat nicăieri”, a adăugat directorul general adjunct.

În același timp, el a avertizat: perioada de incubație a bolilor gastrointestinale este de la câteva ore până la o săptămână și există un factor de „migrare”. Adică, există posibilitatea ca o anumită persoană care a fost infectată în timpul vacanței să fie diagnosticată după un timp într-o altă localitate.

Răspândirea agenților patogeni în Europa

În Europa cea mai mare concentrație de Vibrio se observă în Marea Baltică.

Șeful organizației publice „Frunza Verde”, chimistul și biologul Vladislav Balinsky a declarat că pentru europeni răspândirea bacteriilor în apa care are o temperatură mai ridicată, datorată schimărilor climatice a devenit un fel de noutate.

Dar pentru Ucraina aceasta este o situație normală. Potrivit acestuia, în Ucraina bolile intestinale contractate din apa de mare trec de obicei neobservate și rareori devin pandemice.

Unul dintre cei mai comuni vibrioni patogeni din Golful Odesa este Vibrio parahaemolyticus, care provoacă infecții intestinale (gastroenterită).