Alarmă roșie pentru România: criza apei subterane atinge cote dramatice

O analiză exclusivă, bazată pe două decenii de date satelitare (2002-2024), dezvăluie o tendință îngrijorătoare în Europa: rezervele de apă dulce se diminuează masiv în vaste regiuni, de la Spania și Italia până la Polonia și Ucraina. România se află în epicentrul acestei crize hidrologice, conform cercetărilor efectuate de oamenii de știință de la University College London (UCL).

Harta schimbării stocului de apă subterană, derivată din datele sateliților GRACE, arată că cea mai mare parte a teritoriului României este afectată de uscare, fiind marcată predominant de nuanțe de roșu. Acest lucru indică o scădere semnificativă și persistentă a apelor subterane, resurse considerate esențiale și mai reziliente la schimbările climatice decât apele de suprafață.

România, în zona roșie a deficitului de apă

Analiza UCL, care izolează datele privind stocul de apă subterană din totalul rezervelor terestre de apă, confirmă că și rezervele de apă dulce „ascunse” ale Europei sunt în curs de epuizare.

• Impact major: Harta arată că Estul și Sud-Estul României înregistrează cele mai mari pierderi, indicând cele mai mari deficite anuale de apă subterană (reprezentate prin roșu închis).
• Contextul european: România se aliniază cu tendința observată în alte țări din sudul și centrul continentului (Spania, Italia, Franța, Germania, Ucraina), semnalând că efectele dezagregării climatice sunt deja vizibile și afectează direct resursele vitale.

14:24 • ACTUALITATE

Iarna își intră în drepturi: Cod galben de ninsori și ploi torențiale în toată țara

13:46, 28.11.2025 • METEO

Ploi torențiale, lapoviță, ninsori și vânt puternic. Opt județe intră sub Cod galben

Profesorul Mohammad Shamsudduha, specialist în criza apei la UCL, subliniază că aceste tendințe se corelează cu datele climatice, fiind o dovadă clară a consecințelor încălzirii globale. „Nu mai vorbim despre limitarea încălzirii la 1,5°C, ci ne îndreptăm probabil spre 2°C, iar acum asistăm la consecințe,” a declarat Shamsudduha.

Schimbarea stocului de apă subterană din aprilie 2002 până în decembrie 2024, mm pe an

Sursa foto: The Guardian

De la ploi la consum

Deși precipitațiile totale anuale pot rămâne stabile sau chiar crește ușor, oamenii de știință avertizează că se schimbă tiparul ploilor: averse mai intense alternând cu perioade secetoase mai lungi, în special în timpul verii.

Ploile torențiale duc la o pierdere mai mare de apă prin scurgere de suprafață și inundații-fulger, în loc să permită infiltrarea lentă și reîncărcarea eficientă a acviferelor subterane. În plus, sezonul de reîncărcare a apelor subterane din timpul iernii pare să se scurteze.

• Resursă critică: La nivelul Uniunii Europene, apa subterană asigură 62% din necesarul total de apă pentru uz public și 33% din cererea agricolă. Chiar dacă la nivelul UE captările totale de apă au scăzut între 2000 și 2022, extracția de apă subterană a crescut cu 6%, o creștere atribuită în mare parte alimentării publice (+18%) și agriculturii (+17%).
• Riscuri: Tendința de uscare a Europei va avea „implicații extinse”, afectând securitatea alimentară, agricultura și ecosistemele care depind de acviferele subterane.

Care sunt soluțiile

În fața acestui tablou sumbru, Comisia Europeană a anunțat o strategie de reziliență a apei menită să ajute statele membre să se adapteze la schimbările climatice. Strategia vizează construirea unei „economii inteligente a apei” și îmbunătățirea eficienței cu cel puțin 10% până în 2030.

• Modernizare crucială: O prioritate majoră este modernizarea infrastructurii și reducerea pierderilor din rețelele de distribuție, care variază între 8% și 57% la nivelul blocului comunitar.
• Măsuri imediate: Experții, precum Profesoara Hannah Cloke de la Universitatea din Reading, avertizează că soluțiile pe termen lung (precum rezervoarele noi) nu sunt suficiente. Se impune urgent concentrarea pe reutilizarea apei, reducerea consumului, separarea apei potabile de apa reciclată ce poate fi folosită în alte scopuri și implementarea soluțiilor bazate pe natură.

Efectele observate acum în Europa, inclusiv în România, sunt similare cu cele întâlnite de multă vreme în sudul global. Profesorul Shamsudduha subliniază necesitatea acceptării faptului că schimbările climatice sunt reale și ne afectează direct, cerând o mai bună gestionare a apei și deschidere către idei „noi, chiar neconvenționale,” precum colectarea pe scară largă a apei de ploaie.