Alegeri parlamentare în Germania. Românii care se află pe listele diferitelor partide

Publicat: 26 sept. 2021, 05:00, de Eliza Popa, în Internațional , ? cititori
Alegeri parlamentare în Germania. Românii care se află pe listele diferitelor partide

Astăzi sunt alegeri parlamentare în Germania. Sondajele indică o victorie a social-democraţilor: succesorul Cancelarului Angela Merkel ar putea deveni Olaf Scholz. Pe listele diferitelor partide candidează mai multe persoane, originare din România.

Electoratul german urmează să aleagă unul dintre cei trei candidaţi pentru a îl înlocui pe cancelarul Angela Merkel, după 16 ani la putere: Olaf Scholz de la social-democraţi, creştin-democratul Armin Laschet şi ecologista Annalena Baerbock. Cel care va fi ales dintre ei va avea sarcina de a forma un guvern care va include probabil trei partide. Sondajele anticipează un scrutin strâns între SPD, în frunte cu 25% din intenţiile de vot, şi tabăra conservatoare (CDU-CSU), creditată cu între 21 şi 23% din sufragii.

Alianţa formată din Uniunea Creştin-Democrată (CDU) şi Uniunea Creştin-Socială bavareză (CSU) ar obţine numai 22 de procente. În ceea ce priveşte celelalte partide, electoratul ar vota într-o proporţie de 17 la sută pentru Partidul Ecologist; pentru cel liberal (FDP) intenţionează să voteze 11 la sută; Partidul Stângii e cotat cu 6 procente şi partidul naţionalist-autoritar, Alternativa pentru Germania (AfD) cu 11 procente. Toate celelalte partide care mai participă la scrutin ar acumula 8,5 procente. Se pare că nici unul nu are vreo şansă să treacă de pragul necesar de 5 procente. Şanse de a câştiga un mandat există pentru unii dintre candidaţii independenţi, care în circumscripţiile lor obţin 50 la sută din voturi. Pe diferitele liste ale circumscripţiilor electorale există două rubrici, una nominală şi una cu partidele participante.Candidaturi independente au fost anunţate şi de către politicienii înscrişi în anumite partide, dar care nu au fost acceptaţi pe listele formaţiunilor.

Sondajele din Germania, realizate zilele acestea, relevă că nici un partid nu va obţine un număr suficient de voturi pentru a forma singur guvernul. Negocierile privind formarea unei coaliţii se vor prelungi, probabil, până în noiembrie sau chiar decembrie.

 „M-am născut în România pe vremea dictaturii lui Ceauşescu”

Printre cele 6.211 de persoane care candidează pentru un mandat în viitorul Bundestag, se află şi persoane originare din România care speră să devină parlamentari.

Cel mai cunoscut candidat din această categorie este Bernd Fabritius, notează RFI. El candidează din partea Uniunii Creştin-Sociale, bavareze (CSU). La ultimele alegeri, din 2017, n-a obţinut voturi suficiente. Juristul Fabritius, născut în 1965 la Agnita, este Preşedintele Uniunii Izgoniţilor (germani din Europa de Est – Bund der Vertriebenen, BdV) şi preşedinte al Uniunii Saşilor Ardeleni, repatriaţi în Germania (Verband der Siebenbürger Sachsen in Deutschland). A revenit în martie 2021 în Bundestag, după ce un alt deputat a renunţat la mandatul său. În aprilie 2018, Fabritius a fost numit în funcţia de însărcinat guvernamental pentru minorităţi şi strămutaţi. Reprezintă aripa moderată a partidului bavarez care deseori s-a opus liniei politice urmărită de cancelara Angela Merkel. Bernd Fabritius a recunoscut public, că este homosexual, potrivit RFI.

Cei mai mulţi candidaţi, originari din România, se află pe listele partidului naţionalist-autoritar, Alternativa pentru Germania (AfD). Joana Cotar, născută în 1973 la Piteşti, este poate cea mai cunoscută, ea fiind deja membră a Bundestag-ului din 2017. Cotar reprezintă aripa moderată a AfD și s-a opus reglementărilor care prevăd stoparea discursului urii, rasismului şi antisemitismului pe internet, comparând măsurile cu represiunea din fosta Germanie răsăriteană. Într-un interviu publicat în aprilie în ziarul „Gießener Allgemeine”, Joana Cotar a spuse: „M-am născut în România pe vremea dictaturii lui Ceauşescu şi ştiu ce înseamnă să trăieşti lipsit de libertate”. În acelaşi interviu a mai afirmat că tatăl ei a fost condamnat politic la 6 ani de închisoare pentru că „l-a jignit pe Ceauşescu”. A fost torturat şi avea 38 de kg la ieşirea din detenţie. Părinţii ei, povesteşte ea în interviu, au fost profesori de engleză şi „suspecţi pentru guvern”.

Pe listele AfD candidează şi unul dintre reperzentanţii radicali ai partidului AfD, Markus Cornel Frohnmeier, născut în 1991 la Craiova, înfiat de o familie din Germania. Cel de-al treilea candidat AfD, născut în 1990 la Timişoara, este Raimond Christian Scheirich.

Pe listele Partidului Stîngii (Die Linke) candidează Robert Binder, născut în 1986 la Sibiu, şi Tudor Paul Costin, născut în 1984 la Craiova. Pe listele ecologiştilor candidează Gabriela Gianina Zimmermann, născută în 1970 la Piatra Neamţ, pe cele ale partidului care-şi spune Alegătorii liberi (Freie Wähler) se află Arnold Günther Reuss, născut în 1982 la Miercurea Sibiului, potrivit RFI.

Într-o circumscripţie din Berlin candidează pentru social-democraţi Ana-Maria Trăsnea, născută în 1994 la Piatra-Neamț. Două persoane originare din România se află şi pe listele unui partid nou, pro-european, care-şi spune VOLT. Este vorba despre Mathias Radu născut în 1986 la Bucureşti, şi despre Andreea-Cristina Gheorghe, născută în 1981 la Constanța. În prezent, Partidul VOLT deţine cîte un mandat în Parlamentul European şi în cel olandez.

Nu în ultimul rând, ca independentă, originară din România, candidează Marliese Barbara Lenz, născută în 1960 în Orăştie.