Alegeri prezidențiale: România, în chingile „urii” și „diviziunilor” sociale – titrează presa străină

Alegerile prezidențiale din România se află în colimatorul european,  dar și în atenția altor state ale lumii. Corespondenți ai presei străine sunt împrăștiați în diverse secții de vot sau la sediile de campanie. Totul este sub observație. Postul francez BFMTV vorbește despre o Românie polarizată, tensiuni, ură și dezbinare.

Un climat exploziv al alegerilor prezidențiale care deja adusese extrema dreaptă pe primul loc pe 24 noiembrie: un necunoscut, practic, Călin Georgescu, crease surpriza după o campanie masivă pe TikTok al cărei modus operandi indica direcția către Rusia. Fostul înalt oficial a fost ulterior pus sub acuzare și exclus din noua cursă electorală, o decizie care a stârnit proteste uneori violente.

În ciuda acestor eșecuri, el aspiră la funcția de prim-ministru, pe care George Simion i-a promis-o dacă va fi ales, cu condiția să reușească să găsească o majoritate suficientă în Parlament, subliniază jurnaliștii postului tv francez.

Câștigătorul va avea dificila sarcină de a împăca o Românie extrem de polarizată

„Cum am ajuns să fim mânați de atâta ură și dezbinare?” a întrebat primarul Bucureștiului susținătorii, săi în timpul campaniei, apelând la „reconstruirea speranței”.

18:55 • ALEGERI

SUA, cu ochii pe alegeri. Observatori americani în secțiile de vot din România

17:35 • ALEGERI

Jurământ în fața altarului și în fața țării. Doi miri au mers la vot direct de la nuntă

BFMTV explică că deși George Simion vrea să pună capăt ajutorului acordat Ucrainei, el cere „compensații financiare” pentru asistența acordată până acum și pledează pentru „neutralitate, nu escaladare prin trimiterea de arme”, negând în același timp că este „prietenul lui Vladimir Putin”.

Restaurarea „demnității” României: sloganul său se adresează multor alegători sătui să fie considerați cetățeni de mâna a doua în UE. Foarte activ pe rețelele de socializare, chiar dacă și-a închis conturile principale sâmbătă, pentru o „zi de tăcere”, el a valorificat frustrarea lor față de „politicienii hoți” aflați la putere din 1989 și furia lor față de dificultățile economice ale uneia dintre cele mai sărace țări din UE.