Alegerile din 2028, „alterate” încă din 2026. CNA vede războiul informațional, dar cere și arme mai puternice

Valentin Jucan nu spune că urnele din 2028 sunt deja pregătite cu fund dublu și că rezultatele au fost scrise într-un birou secret. „Alterate” înseamnă, în declarația șefului interimar al CNA, că alegătorul este intoxicat cu ani înainte de a primi buletinul de vot.

Diagnosticul nu este lipsit de temei.

Formularea este însă atât de tare, încât riscă să producă exact neîncrederea pe care pretinde că vrea s-o combată.

Nu vorbește despre voturi măsluite

Declarația lui Valentin Jucan trebuie tradusă corect înainte de a fi judecată. Președintele interimar al Consiliului Național al Audiovizualului nu susține că alegerile din 2028 vor fi fraudate la numărarea voturilor.

El vorbește despre alterarea mediului în care alegătorul își formează opțiunea:

minciuni repetate industrial, conspirații,

falsuri realizate cu inteligență artificială,

conturi coordonate,

panică produsă artificial

și televiziuni care iau mizeria de pe TikTok, o aruncă pe burtieră și îi oferă certificat de respectabilitate.

Votul poate fi corect, alegătorul poate fi intoxicat

Cu alte cuvinte, votul poate fi numărat corect, dar alegătorul poate ajunge la urnă după ce a fost bombardat trei ani cu informații false. Procedura rămâne democratică, însă materia primă din capul alegătorului a fost prelucrată de altcineva.

Asta spune Jucan. Nu că alegerile sunt deja „trucate”, ci că procesul de influențare a lor a început deja.

Diferența este importantă.

Frauda electorală clasică intervine asupra votului, numărării sau rezultatului.

Războiul informațional intervine mai devreme, asupra percepției, fricii și capacității alegătorului de a distinge între fapt și ficțiune.

Campania începe cu mult înaintea campaniei

Șeful CNA are dreptate când spune că războiul informațional nu începe în cele 30 de zile de campanie electorală.

Narațiunile sunt cultivate lent:

România intră în război, copiii vor fi luați de acasă, străinii ne fură pământul, UE ne interzice credința, ambulanțe misterioase răpesc oameni, armata pregătește mobilizarea.

Când campania începe oficial, publicul-țintă este deja frăgezit.

Nu mai trebuie convins de la zero.

Trebuie doar împins către candidatul care se prezintă drept salvatorul din primejdia inventată tot de aceeași fabrică.

Diagnosticul este serios, verdictul este prematur

Totuși, a declara din august 2026 că alegerile din 2028 pot fi considerate „de acum alterate” este riscant.

O instituție a statului nu poate apăra încrederea în alegeri anunțând, cu aproape doi ani înainte, că acestea sunt deja compromise.

Corect ar fi fost: dacă statul nu reacționează, există un risc major ca procesul electoral din 2028 să fie alterat.

Diferența pare mică, dar instituțional este uriașă.

Prima formulare avertizează și lasă loc intervenției.

Cealaltă pronunță sentința înaintea procesului.

O declarație care poate hrăni conspirația

Există și un efect pervers.

Dacă președintele interimar al CNA spune că alegerile sunt deja alterate, exact această propoziție va fi decupată, distribuită și folosită drept „dovadă” de cei care susțin că rezultatul va fi aranjat. (O fi știind el ceva… că de-aia a ajuns acolo…)

Restul explicațiilor va dispărea. Va rămâne titlul.

În războiul informațional, instituțiile trebuie să fie atente inclusiv la propriile formulări.

Nu poți combate manipularea oferindu-i gratuit adversarului cea mai bună burtieră.

Ce poate face CNA la televiziuni și radiouri

CNA este autoritate publică autonomă, aflată sub control parlamentar, și autoritatea unică de reglementare în domeniul serviciilor media audiovizuale.

Legea îi cere să protejeze pluralismul, informarea corectă, demnitatea umană, minorii și libera formare a opiniilor.

Poate monitoriza programele, emite norme, soma radiodifuzorii și aplica amenzi. Legea audiovizualului nr. 504/2002

CNA poate, deci, sancționa încălcarea normelor privind informarea corectă, separarea faptelor de opinii, protecția imaginii, publicitatea mascată, incitarea la violență sau manifestările rasiste, antisemite și xenofobe.

Amenzile au devenit abonament de funcționare

Problema invocată de Jucan este că sancțiunile au devenit costuri de funcționare. Amenda maximă este de 200.000 de lei, aproximativ 40.000 de euro. Cine joacă la dezinformare pe termen lung… are bani destui, 40k euro sunt un fleac.

Pentru un post care transformă scandalul politic în model comercial, suma poate ajunge un soi de abonament lunar pentru dreptul de a practica linșajul.

Dacă audiența și veniturile produse de scandal depășesc amenda, sancțiunea nu mai descurajează abaterea. Intră în bugetul de producție, între machiaj și întreținerea studioului.

Jucan compară situația cu Franța, unde sancțiunile pot urca mult mai abrupt și pot ajunge la procente din cifra de afaceri.

Recidiva, tratată ca un prim păcat repetat

Șeful interimar al CNA mai cere introducerea clară a recidivei. După o abatere gravă, următoarea sancțiune să nu poată fi mai mică.

Ideea este logică.

Altfel, un post poate minți o săptămână, primi 100.000 de lei amendă, minți din nou numai două zile și pretinde că a săvârșit un linșaj mai mititel.

Repetarea deliberată a aceleiași conduite ar trebui să agraveze automat sancțiunea.

În actualul sistem, fiecare abatere riscă să fie tratată ca o nouă premieră nefericită: postul este surprins, încă o dată, făcând exact ceea ce face în fiecare seară.

CNA a intrat deja pe TikTok, Facebook și YouTube

CNA nu se mai ocupă numai de televiziuni și radiouri.

Pentru conținutul audiovizual ilegal distribuit online, instituția poate emite ordine punctuale împotriva unor materiale postate pe TikTok, Facebook, YouTube, Instagram sau X.

Temeiul îl constituie Regulamentul european privind serviciile digitale – DSA – împreună cu Legea nr. 50/2024.

Articolul 9 din DSA permite autorităților naționale competente să ordone platformelor să acționeze împotriva unor elemente concrete de conținut ilegal.

Platforma trebuie să comunice ce a făcut, iar ordinul poate fi contestat în instanță. Regulamentul european privind serviciile digitale

CNA poate elimina un clip, nu întregul internet

Puterea nu este numai teoretică.

Într-o singură săptămână din martie 2025, CNA a transmis 37 de ordine de eliminare către TikTok, YouTube și Facebook.

Erau vizate materiale considerate dezinformatoare, incitări la violență și alte încălcări ale legislației audiovizuale.

Datele publicate de CNA

Prin urmare, CNA poate cere eliminarea unui clip concret, identificat și analizat.

Nu poate închide după pofta inimii întregul TikTok și nici nu poate introduce adevărul obligatoriu prin hotărâre de ședință.

Jucan însuși spune că închiderea platformelor ar fi ridicolă.

Chiar dacă acestea ar dispărea mâine, vulnerabilitățile societății ar rămâne.

Minciuna și-ar găsi altă conductă.

Televiziunea spală minciuna venită din online

Jucan atrage atenția și asupra unei complicități importante.

Unele televiziuni preiau conspirațiile produse online, le transformă în subiecte de dezbatere și le livrează unui public mult mai larg.

Platforma produce zvonul. Televiziunea îi spală reputația.

O aberație rostită de un cont anonim poate părea marginală.

Odată discutată o oră în prime-time, cu burtieră, invitați și muzică de apocalipsă, ea dobândește aparența unei probleme naționale.

Chiar și contestarea ei poate contribui la distribuire, dacă emisiunea este construită pentru scandal, nu pentru clarificare.

Ce nu poate face CNA

CNA nu poate identifica singur rețelele externe de influență, finanțările ascunse, fermele de conturi, operațiunile serviciilor străine sau traseele banilor electorali.

CNA nu este serviciu de informații, procuratură, autoritate electorală și poliție cibernetică reunite sub aceeași siglă.

De asemenea, atribuțiile sale online privesc zona audiovizuală.

Un clip fals intră în raza CNA.

O infrastructură de propagandă compusă din site-uri, mesagerie privată, conturi automate, algoritmi și finanțări mascate depășește puterile instituției.

Un videoclip dispare, fabrica rămâne

Aici are dreptate Jucan când cere cooperarea instituțiilor.

Războiul informațional nu încape într-un singur sertar administrativ.

CNA poate scoate un videoclip.

Nu poate afla singur cine a plătit cele 2.000 de conturi care l-au răspândit, cine a construit mesajul, cine a finanțat promovarea și dacă în spatele operațiunii se află un partid, un grup comercial sau un actor străin.

Mai grav, eliminarea vine adesea după ce materialul a produs deja milioane de vizualizări.

Minciuna traversează țara în câteva ore; dezmințirea instituțională sosește după ședință, deliberare și redactarea procesului-verbal.

Modificarea Codului penal nu este o joacă

Jucan cere modificarea legilor siguranței naționale, a Codului penal și a Codului civil.

Aici trebuie aprinsă imediat lumina de control.

„Dezinformarea” nu poate deveni o infracțiune elastică în care încape orice critică, exagerare, opinie incomodă sau informație pe care Guvernul ar prefera să n-o vadă circulând.

O lege vagă împotriva minciunii poate deveni foarte repede o lege împotriva celui care deranjează.

Iar statul român nu are tocmai un palmares care să ne permită să-i înmânăm liniștiți un ciocan și să presupunem că va lovi numai cuiul potrivit.

Mai multă putere cere mai multe garanții

CNA este autonom, dar membrii săi sunt numiți politic.

Dacă îi dai instituției o sabie mai mare, trebuie să-i construiești simultan și o teacă juridică zdravănă:

definiții precise, probe verificabile, motivarea publică a deciziilor, termene rapide și control judecătoresc efectiv.

Trebuie făcută diferența dintre informația falsă demonstrabilă, opinia greșită, satiră, predicție, propagandă și simpla critică politică.

Altfel, vom apăra democrația de dezinformare până când nu va mai rămâne suficientă democrație de apărat.

Statul trebuie să comunice înainte să sancționeze

Jucan punctează și una dintre cele mai mari slăbiciuni ale statului român: comunicarea.

Instituțiile răspund târziu, neclar și într-o limbă construită parcă special pentru a nu fi înțeleasă.

În timpul acesta, minciuna este simplă, emoțională și memorabilă.

Statul vine după două zile cu șapte alineate, cinci acronime și precizarea că „aspectele semnalate nu se confirmă în integralitatea lor”.

Nu este suficient să ștergi falsul.

Trebuie să oferi rapid informația adevărată, într-o formă pe care omul normal s-o poată înțelege și distribui.

Alegerile nu sunt încă trucate. Terenul este însă lucrat

Declarația lui Valentin Jucan conține un avertisment valabil, împachetat într-un verdict excesiv. Alegerile din 2028 nu sunt „gata trucate”. Nimeni nu poate susține serios asta în august 2026.

Terenul pe care se vor desfășura este, însă, deja ”lucrat”.

Fiecare minciună repetată până devine reflex, fiecare conspirație legitimată de o televiziune și fiecare instituție care răspunde după trei zile cu un comunicat scris în dialect birocratic mai adaugă ceva la această alterare.

România are nevoie de instituții capabile să intervină rapid, nu de un Minister al Adevărului.

Iar CNA trebuie întărit, dar și supravegheat.

Fiindcă alternativa la statul neputincios nu poate fi statul care hotărăște, după ureche, ce avem voie să credem.

Războiul informațional este real. Tocmai de aceea nu poate fi combătut nici cu o praștie administrativă, nici cu bâtă legislativă.