Dizolvarea Parlamentului: prima condiție s-a îndeplinit, dar anticipatele rămân blocate

După două luni în care România a rămas fără un guvern învestit, termenul de 60 de zile prevăzut de articolul 89 din Constituție a expirat vineri, 21 august, iar prima dintre condițiile necesare dizolvării Parlamentului este acum îndeplinită. Pentru ca Nicușor Dan să poată declanșa efectiv anticipatele mai trebuie însă respinsă cel puțin o solicitare de învestitură, iar surse politice susțin că președintele nu ia în calcul acest scenariu în cursul anului.

Ce condiție mai lipsește pentru dizolvarea Parlamentului

Nicio instanță, niciun partid și nici măcar deputații și senatorii nu pot desființa Legislativul. Singura autoritate care poate declanșa alegeri anticipate în România este șeful statului, iar dreptul acesta nu poate fi exercitat oricând.

Articolul 89 din Constituție așază trei condiții în lanț. Președintele trebuie mai întâi să consulte președinții celor două Camere și liderii grupurilor parlamentare. Apoi trebuie să fi trecut 60 de zile de la prima solicitare de învestitură. Iar Parlamentul trebuie să fi respins cel puțin două astfel de solicitări.

Cum s-au scurs cele 60 de zile

Numărătoarea a pornit pe 21 iunie, când Adrian Veștea a depus în Parlament, aproape de miezul nopții, lista miniștrilor și programul de guvernare. A fost prima solicitare de învestitură din această criză.

POLITICĂ

AEP propune o nouă lege a partidelor: minimum 100 de fondatori, înregistrare la Autoritatea Electorală și registre digitalizate

POLITICĂ

Primul sondaj din criza politică, prezentat de Sebastian Ghiță: AUR la 47%, PSD și PNL bat pasul pe loc la 16%

A doua zi, plenul reunit s-a pronunțat prin vot. Majoritatea necesară instalării noului Executiv nu a fost atinsă, așa că solicitarea a fost respinsă.

Mai mult, consecința se vede abia acum. Următorul premier desemnat de Nicușor Dan va intra în Parlament cu o încărcătură politică mult mai mare decât cea a predecesorului. Dacă senatorii și deputații resping și al doilea guvern care le cere votul, ei sunt cei care îi oferă șefului statului posibilitatea de a declanșa anticipatele.

De ce dizolvarea nu funcționează ca o pedeapsă

Mecanismul nu a fost gândit ca o formă de sancționare a parlamentarilor pentru refuzul de a instala un guvern. Anticipatele au fost prevăzute în Constituție ca soluție de deblocare politică, prin întoarcerea la vot pentru Camera Deputaților și Senat.

Combinația dintre termenul de 60 de zile și cele două respingeri există tocmai pentru a lăsa timp pentru un compromis între partide. Ba mai mult, șansele de învestire cresc de regulă la a doua încercare, asta pentru că parlamentarii riscă să-și piardă scaunele la jumătatea mandatului dacă președintele semnează dizolvarea.

Constituția pune și limite dure. Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată într-un an și nu poate fi dizolvat în ultimele șase luni ale mandatului prezidențial, nici în timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgență. Iar dacă dizolvarea are totuși loc, alegerile anticipate se organizează în cel mult trei luni.

Îndeplinirea condițiilor nu îl obligă pe președinte să acționeze imediat. Marja lui de manevră rămâne integral subiectivă: poate continua să nominalizeze premieri, chiar dacă aceștia nu obțin votul, sau poate dizolva Parlamentul odată ce cadrul legal permite. Decizia îi aparține în totalitate și nu poate fi contestată de cineva.