AEP propune o nouă lege a partidelor: minimum 100 de fondatori, înregistrare la Autoritatea Electorală și registre digitalizate

Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) propune o reformă amplă a legislației privind partidele politice, printr-un proiect de lege pus vineri în transparență decizională. Noua reglementare ar modifica procedurile de înființare și înregistrare a formațiunilor, dar și regulile privind organizarea, reorganizarea, dizolvarea și radierea acestora.

Președintele AEP, Adrian Țuțuianu, a prezentat principalele prevederi ale proiectului și a precizat că documentul a fost elaborat ținând cont de jurisprudența Curții Constituționale și a instanțelor, precum și de legislația aplicată în alte state membre ale Uniunii Europene.

Printre cele mai importante schimbări se află creșterea numărului minim de fondatori de la trei la 100, transferarea procedurii de înregistrare a partidelor de la instanțe la AEP și digitalizarea registrelor formațiunilor politice.

Prag de 100 de fondatori pentru constituirea unui partid

Una dintre cele mai importante modificări propuse vizează numărul de persoane necesar pentru înființarea unui partid politic.

POLITICĂ

Nota de plată pentru anticipate: cu cât ar fi mai scump decât scrutinul din 2024

POLITICĂ

Primul sondaj din criza politică, prezentat de Sebastian Ghiță: AUR la 47%, PSD și PNL bat pasul pe loc la 16%

În urma deciziei Curții Constituționale prin care a fost eliminată condiția existenței a 25.000 de membri fondatori, în prezent o formațiune poate fi constituită de numai trei persoane. AEP consideră însă că acest prag este prea scăzut și propune majorarea lui la 100 de membri fondatori.

Noua regulă ar urma să prevadă și reprezentarea ambelor sexe în rândul fondatorilor.

„Propunerea pe care o face Autoritatea Electorală Permanentă este ca un partid politic să se înființeze cu minimum 100 de membri cetățeni români, având exercițiul drepturilor electorale, cu cerința reprezentării ambelor sexe”, a declarat Adrian Țuțuianu.

Șeful AEP a admis că majorarea pragului de la trei la 100 de persoane poate genera controverse.

AEP invocă legislația din alte state europene

Pentru fundamentarea propunerii, Autoritatea Electorală Permanentă a analizat legislația mai multor țări din Uniunea Europeană.

Potrivit datelor prezentate de Adrian Țuțuianu, în Croația sunt necesari 100 de membri pentru înființarea unui partid, în Grecia 200, iar în Letonia, Slovenia, Bulgaria și Estonia câte 500. În Lituania, pragul este de 2.000 de membri.

În alte state europene sunt utilizate, în schimb, criterii referitoare la numărul de susținători ai formațiunii.

AEP susține că ridicarea pragului ar introduce un nivel minim de reprezentativitate încă din momentul constituirii partidului.

„Foarte multe partide” ar fi înființate de membri ai aceleiași familii

Un alt argument prezentat de conducerea AEP este legat de situațiile întâlnite în practică.

„Ce am constatat în practică este că foarte multe partide politice, de care poate nici n-ați auzit, sunt înființate de membrii aceleiași familii”, a afirmat Adrian Țuțuianu.

Prin stabilirea unui număr mai mare de fondatori, autoritatea urmărește să limiteze posibilitatea constituirii unei formațiuni de către un grup extrem de restrâns și să introducă un criteriu de reprezentativitate încă de la începutul existenței partidului.

Înregistrarea partidelor ar putea trece de la instanțe la AEP

O altă schimbare majoră propusă de AEP privește instituția responsabilă de înregistrarea formațiunilor politice.

În prezent, procedura este gestionată de instanțe. Proiectul prevede ca această competență să fie preluată de Autoritatea Electorală Permanentă.

„Considerăm că partidele politice ar trebui înregistrate la Autoritatea Electorală Permanentă”, a declarat președintele instituției.

Transferul ar însemna o schimbare importantă în procedura de constituire a partidelor, AEP urmând să aibă un rol central nu doar în organizarea proceselor electorale, ci și în evidența și administrarea juridică a formațiunilor politice.

Cererile ar urma să fie repartizate aleatoriu

Potrivit proiectului, solicitările de înregistrare nu ar urma să fie soluționate discreționar de o singură structură.

Cererile ar fi repartizate aleatoriu unor completuri, după un mecanism pe care Adrian Țuțuianu l-a comparat cu proceduri existente în alte structuri administrative și jurisdicționale, inclusiv Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor sau Registrul Comerțului.

În acest fel, AEP ar urma să dobândească atribuții extinse în ceea ce privește constituirea și modificarea formațiunilor politice.

Deciziile AEP ar putea fi contestate la Curtea de Apel București

Transferarea înregistrării către AEP nu ar elimina controlul instanțelor.

Proiectul prevede posibilitatea contestării deciziilor Autorității la Curtea de Apel București. Actele prin care AEP aprobă sau respinge înregistrarea unui partid ar putea fi atacate de fondatori, Parchet sau alte persoane interesate.

Același mecanism ar urma să fie utilizat și pentru contestarea unor modificări intervenite ulterior în situația juridică a formațiunilor.

Astfel, proiectul propune o procedură administrativă pentru înregistrare, menținând în același timp posibilitatea unui control judecătoresc.

Partidele ar putea deveni persoane juridice de drept privat

Proiectul aduce și o modificare privind statutul juridic al partidelor politice.

Dacă legislația actuală le definește drept persoane juridice de drept public, AEP propune ca formațiunile să fie încadrate ca persoane juridice de drept privat.

Potrivit autorității, schimbarea ar reflecta mai bine natura partidelor și autonomia acestora față de stat.

Formațiunile politice ar păstra însă rolul constituțional și public pe care îl au în reprezentarea cetățenilor și în funcționarea sistemului electoral.

Noua lege ar reglementa întregul „ciclu de viață” al partidelor

Reforma propusă nu se limitează la procedura de constituire.

AEP spune că noul act normativ ar trebui să acopere toate etapele existenței unei formațiuni: constituirea, înregistrarea, modificarea structurii, reorganizarea, dizolvarea și radierea.

Proiectul urmărește astfel să înlocuiască o abordare concentrată în principal pe înregistrarea partidelor cu un cadru legislativ care să stabilească reguli pentru întregul parcurs al unei formațiuni politice.

Reguli mai clare pentru identitatea și organizarea formațiunilor

Proiectul introduce și prevederi referitoare la identitatea partidelor și la diferențierea acestora față de celelalte formațiuni politice.

În același timp, AEP propune clarificarea regulilor privind organizarea și funcționarea internă a partidelor.

Un obiectiv declarat este consolidarea democrației interne, în condițiile păstrării autonomiei formațiunilor de a-și stabili propriile structuri.

Drepturile membrilor și patrimoniul, incluse în noul cadru

AEP propune reguli mai precise privind statutul și drepturile membrilor de partid.

Autoritatea susține că legislația trebuie să ofere garanții mai clare pentru exercitarea drepturilor acestora și pentru funcționarea democratică a formațiunilor, fără a interveni în autonomia politică a partidelor.

Patrimoniul partidelor reprezintă, de asemenea, una dintre componentele reglementate în proiect. Prevederile ar urma să fie relevante inclusiv în situația reorganizării, dizolvării sau radierii unei formațiuni.

Fundațiile politice și organizațiile de campanie intră în aceeași arhitectură legislativă

Noua reglementare nu vizează exclusiv partidele politice.

Proiectul include prevederi referitoare la fundațiile politice și organizațiile de campanie, care ar urma să fie reglementate în cadrul aceleiași arhitecturi legislative.

AEP urmărește astfel să stabilească reguli nu doar pentru formațiunile politice propriu-zise, ci și pentru structurile asociate activității politice.

Registrele partidelor ar urma să fie digitalizate

Digitalizarea reprezintă o altă componentă importantă a reformei.

AEP propune preluarea registrelor referitoare la partidele politice și modernizarea modului în care sunt gestionate acestea. Procedurile administrative și evidența modificărilor privind formațiunile ar urma să fie integrate într-un sistem digital.

Potrivit AEP, măsura ar putea contribui la creșterea transparenței și eficientizarea procedurilor.

Proiectul pune accent pe transparență și disciplină financiară

În noul cadru sunt incluse și principii referitoare la transparență, integritate și disciplină financiară.

AEP susține necesitatea unor reguli mai clare privind funcționarea formațiunilor, cu menținerea autonomiei politice a acestora.

Autoritatea precizează însă că proiectul noii legi a partidelor prezintă în principal principiile reformei, iar aspectele tehnice privind finanțarea partidelor și a campaniilor electorale trebuie analizate împreună cu legislația specifică acestui domeniu.

Proiectul, fundamentat pe decizii ale CCR și experiența europeană

AEP argumentează necesitatea unei noi legi prin evoluția jurisprudenței interne și prin schimbările din practica politică și administrativă din ultimele decenii.

Potrivit lui Adrian Țuțuianu, proiectul a fost elaborat ținând cont de deciziile Curții Constituționale și ale instanțelor, dar și de legislația altor state membre ale Uniunii Europene.

Autoritatea urmărește, prin noul act normativ, crearea unui cadru legislativ coerent, care să acopere toate etapele existenței unui partid și să răspundă realităților actuale ale vieții politice.

Dezbaterea cu partidele parlamentare, pe 27 august

Proiectul noii legi a partidelor a fost publicat în transparență decizională pe 21 august 2026.

AEP a anunțat că pe 27 august va avea loc o dezbatere la care sunt invitați reprezentanții partidelor politice parlamentare și ai grupurilor parlamentare.

Observațiile și propunerile referitoare la proiect pot fi transmise către Autoritatea Electorală Permanentă până la 20 septembrie 2026, la adresa de e-mail indicată de instituție.

Deocamdată, documentul reprezintă o propunere legislativă, nu o lege în vigoare. Forma finală poate fi modificată în urma dezbaterii publice și a etapelor legislative.