Premieră pe Autostrada Sibiu – Pitești: tunelul Poiana va fi săpat cu TBM. Ce se lucrează acum între Cornetu și Tigveni

Pe tronsonul montan al Autostrăzii Sibiu – Pitești, proiectat să traverseze Carpații, Cristian Pistol anunță că tunelul Poiana își va primi în curând capul de forare. Tunelul Poiana este primul tunel de autostradă din România executat cu TBM. Directorul general al CNAIR a precizat că piesa, cu un diametru de circa 6,5 metri și o greutate de aproximativ 180 de tone, ar urma să fie asamblată direct în șantier.

Tunelul Poiana se pregătește pentru primul TBM de pe o autostradă din România

Tunelul Poiana face parte din secțiunea 3 a Autostrăzii Sibiu – Pitești, între Cornetu și Tigveni, și are o lungime de 1.780 de metri. Pentru infrastructura rutieră din România este o premieră. Niciun tunel de autostradă nu a fost executat până acum cu o mașină specială de forat tuneluri, cunoscută sub numele de TBM.

Capul de forare este prima componentă a utilajului care ar urma să ajungă pe șantier. Lucrările la tunel continuă în timp ce o bună parte din secțiune așteaptă încă avizele de mediu. Așa că tunelul se numără, alături de ecoductul Călinești și de câteva poduri, printre punctele unde constructorul poate lucra acum.

Referitor la pregătirile din șantier, directorul CNAIR a transmis o veste pentru cei care urmăresc proiectul.

Transporturi

TollRo, copleșit în primele ore după lansare. Ce se întâmplă cu șoferii care nu au putut plăti

ACTUALITATE

Primul tunel de autostradă din România, supravegheat din 2.500 de puncte. CNAIR anunță un an record

„Platforma destinată montării și lansării TBM-ului este aproape finalizată”, a transmis Cristian Pistol.

Lucrările pe secțiunea Cornetu – Tigveni au ajuns la 18,89%

Stadiul fizic al lucrărilor pe secțiunea 3 a ajuns la 18,89%, potrivit datelor publicate de șeful CNAIR. Constructorul lucrează în prezent pe aproximativ 30% din șantier.

Lucrările sunt executate de asocierea italo-română Webuild – Tancrad. Pe teren sunt mobilizați 1.200 de oameni, adică muncitori, operatori de utilaje și personal tehnic. Alături de ei lucrează 522 de utilaje și echipamente, la terasamente, consolidări și structuri.

Mai mult, la ecoductul Călinești echipele sapă, curăță capetele piloților forați și toarnă betonul de egalizare. Ulterior, montează armăturile și cofrajele, apoi betonează fundațiile și elevațiile. În paralel, se fac umpluturi cu material din zonă și se aplică hidroizolație bituminoasă pe suprafețele aflate în contact cu pământul.

Pe lângă acestea, șantierul are în lucru 10 dintre cele 55 de poduri ale secțiunii. Aici se armează, se cofrează și se toarnă beton la fundații și elevații, iar în paralel se montează aparatele de reazem.

Iar grinzile pentru poduri vin din două fabrici. La Cepari au fost produse 510 bucăți, iar la Racovița alte 448. Toate urmează să fie transportate și montate pe structurile din șantier.

Restul șantierului așteaptă Acordul de mediu revizuit

Pe cea mai mare parte a secțiunii, constructorul nu poate intra încă la lucru. Pentru celelalte sectoare, autorizațiile de construire depind de Acordul de mediu revizuit, document care încă nu a fost primit.

CNAIR a depus documentația necesară la Agenția Națională pentru Mediu și Arii Protejate (ANMAP) încă din 12 august 2026. Până la finalizarea procedurilor pe toate sectoarele, lucrările se concentrează pe tunelul Poiana, pe ecoductul Călinești și pe cele 10 poduri aflate în execuție.

Directorul general al CNAIR a explicat miza documentului pentru restul lucrărilor.

„Așteptăm Acordul de Mediu revizuit, pas esențial pentru eliberarea Autorizațiilor de Construire și pe celelalte sectoare din șantier”, a precizat Cristian Pistol.

Cât costă secțiunea Cornetu – Tigveni, care traversează Carpații

Contractul pentru construcția celor 37,4 kilometri dintre Cornetu și Tigveni are o valoare de 5,323 miliarde de lei, fără TVA. Banii vin prin Programul Transport.

Pistol a amintit și de ce această porțiune, alături de secțiunea 2, este cea mai complicată de pe traseu.

„Secțiunile 2 și 3 sunt tronsoanele montane cele mai dificile ale Autostrăzii Sibiu – Pitești (A1), proiectate să traverseze Munții Carpați printr-o rețea complexă de tuneluri și viaducte”, a scris directorul general al CNAIR.