Țuțuianu dixit: România trebuie să-și modifice legislația electorală. Cât ne costă anticipatele?

Adrian Țuțuianu, președintele Autorității Electorale Permanente, readuce discuția despre alegerile anticipate în zona procedurii concrete.

Dincolo de calculele politice privind căderea unor guverne și dizolvarea Parlamentului, statul trebuie să rezolve și o problemă tehnică serioasă:

legislația electorală actuală este construită pentru alegeri parlamentare la termen, nu pentru un scrutin organizat în maximum trei luni.

Constituția dă maximum trei luni

Articolul 89 din Constituție permite dizolvarea Parlamentului dacă acesta nu acordă votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare și numai după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură.

ALEGERI

Alegerile intră la „strict secret”. AEP primește dreptul de a lucra cu documente pe care publicul nu le poate vedea

POLITICĂ

De ce crede Gh. Piperea că proiectul AEP privind legea partidelor este: „O metodă de exterminare a partidelor care se opun sistemului”

Dizolvarea nu este automată: președintele poate lua această decizie după consultarea președinților celor două Camere și a liderilor grupurilor parlamentare.

Două respingeri nu înseamnă automat anticipate

Asta este una dintre confuziile cele mai frecvente.

Chiar dacă sunt respinse două solicitări de învestitură, dizolvarea Parlamentului nu se produce mecanic.

Trebuie să fie îndeplinită și condiția termenului de 60 de zile, iar apoi președintele decide dacă folosește sau nu prerogativa constituțională a dizolvării.

Abia din acel moment începe cursa electorală.

După dizolvare începe adevărata problemă tehnică

Constituția cere ca alegerile să fie organizate în cel mult trei luni de la dizolvarea Parlamentului.

Aici apare dificultatea practică:

legislația electorală a fost gândită pentru scrutinuri pregătite cu mult timp înainte, nu pentru un mecanism comprimat într-un interval atât de scurt.

Legea 208/2015 trebuie adaptată

Legea 208/2015 reglementează alegerea Senatului și Camerei Deputaților și stabilește arhitectura administrativă a scrutinului:

Autoritatea Electorală Permanentă funcționează permanent, iar în perioada electorală sunt constituite Biroul Electoral Central, birourile electorale de circumscripție, oficiile electorale de sector, biroul pentru diaspora și birourile secțiilor de votare.

Problema este calendarul.

La alegerile obișnuite există luni întregi pentru constituirea structurilor electorale, depunerea candidaturilor, soluționarea contestațiilor, actualizarea listelor, tipărirea materialelor și desemnarea personalului.

Calendarul trebuie comprimat fără amputarea dreptului la vot

Țuțuianu spune explicit că unele termene trebuie reduse prin lege organică, fără afectarea dreptului fundamental la vot.

Asta înseamnă că statul trebuie să găsească o formulă prin care să scurteze procedurile administrative, fără să taie din drepturile alegătorilor sau ale competitorilor electorali.

Trebuie modificată și legea votului prin corespondență

A doua intervenție privește Legea 288/2015, care reglementează votul prin corespondență.

În forma actuală, aceasta presupune calendare care nu se potrivesc integral unui scrutin declanșat rapid.

AEP pregătește un proiect prin care calendarul aferent votului prin corespondență să fie redus de la 90 la 75 de zile.

Campania electorală ar rămâne la 30 de zile

Țuțuianu spune că nu ar urma să fie redusă durata campaniei electorale, care ar rămâne la 30 de zile.

Nici termenele esențiale privind depunerea candidaturilor, strângerea și depunerea semnăturilor sau constituirea unor structuri electorale nu ar trebui eliminate pur și simplu.

Rețeaua electorală trebuie pusă în mișcare mult mai repede

Un scrutin anticipat obligă la comprimarea întregii arhitecturi administrative.

Trebuie constituite rapid BEC și birourile electorale teritoriale, desemnați președinții secțiilor de votare, actualizate listele, pregătite sistemele informatice și organizată infrastructura de vot.

Diaspora este punctul cel mai greu

Cea mai complicată componentă rămâne organizarea votului în străinătate.

Țuțuianu spune că MAE, AEP și Guvernul ar trebui să identifice și să închirieze într-o lună sau o lună și jumătate aproximativ 950 de secții de votare în străinătate, să găsească personalul și să asigure finanțarea.

Mai puține secții ar deschide imediat o problemă politică

Șeful AEP avertizează că reducerea numărului de secții față de nivelul obișnuit ar putea genera acuzații privind limitarea votului diasporei.

Așadar, viteza nu poate fi cumpărată simplu prin tăierea rețelei electorale.

Costul estimat: până la 170 de milioane de euro

AEP estimează că alegerile parlamentare anticipate ar costa aproximativ 160–170 de milioane de euro.

Țuțuianu mai precizează că un vot organizat în străinătate costă de aproximativ trei ori mai mult decât unul din țară.

Constituția stabilește mecanismul. Legislația trebuie să-l facă practic posibil

Mecanismul anticipatelor are, așadar, două niveluri distincte.

Primul este constituțional: eșecul învestiturilor, termenul de 60 de zile, posibilitatea dizolvării Parlamentului și obligația organizării scrutinului în maximum trei luni.

Al doilea este administrativ: legi adaptate, termene comprimate, structuri electorale constituite rapid, vot prin corespondență reorganizat și o rețea externă de aproape o mie de secții pusă în picioare în câteva săptămâni.

Prima parte există deja.

A doua trebuie pregătită acum.

P-asta n-a spus-o Țuțuianu:

Tevatura anticipatelor mai are și un efect colateral simpatic: scurtează dramatic sezonul de împerechere al propagandei online.

Nu mai ai luni întregi să crești boțișorii la incubator, să-i înveți pe trolișori replicile și să transformi fiecare giumbușluc de TikTok într-o „mișcare organică”.

Totul trebuie făcut pe fugă, cu algoritmul într-o mână și sondajul în cealaltă. În democrația accelerată, până și manipularea trebuie să lucreze în regim de urgență.