Propunerea legislativă a Ministerului Apărării aduce cu sine mai multe schimbări radicale. În caz de război, cetățenii și companiile ar putea fi obligați prin lege să participe la efortul național de apărare, sub sancțiuni severe pentru cei care nu respectă prevederile impuse.
Un aspect esențial al legii este posibilitatea ca tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 35 de ani să fie obligați să efectueze serviciul militar. Această propunere a generat deja dezbateri aprinse, cu oficiali NATO și comandanți ai armatei române care susțin reintroducerea serviciului militar obligatoriu. Politicienii, totuși, resping vehement ideea.
În plus, proiectul de lege prevede că, în caz de război, toți oamenii capabili de muncă, cetățeni români, ar putea fi solicitați să participe la servicii de interes public, fără a primi compensație financiară pentru munca lor.
Pe de altă parte, întreprinderile se vor confrunta cu noi restricții și obligații. În cazul unui conflict, companiile de toate tipurile vor suporta interdicția de a-și muta operațiunile în alte țări. Bunurile fabricate local ar putea fi confiscate de către stat, dacă sunt legate de resursele necesare pentru apărare.
Consiliul Suprem de Apărare a Țării va avea puterea de a implica în activități militare toate companiile legate de resursele necesare apărării, iar neconformitatea cu aceste prevederi va fi sancționată cu amenzi considerabile, cuprinse între 10.000 și 50.000 de lei.
Propunerea de lege a stârnit deja reacții diverse în societatea românească. Analiștii atrag atenția asupra implicațiilor socio-economice și asupra necesității de a găsi un echilibru între responsabilitățile cetățenilor și nevoile economice ale întreprinderilor într-o perioadă marcată de incertitudine geopolitică.
Cu toate acestea, oficialii insistă asupra importanței revizuirii actualei legi de apărare națională, dat fiind contextul internațional tensionat și nevoia de a întări capacitățile de apărare ale României, inclusiv în fața amenințărilor emergente, cum ar fi dronele rusești care pătrund pe teritoriul național.
În timp ce România se pregătește pentru orice eventualitate, dezbaterea privind această nouă lege de apărare națională pune în centrul atenției dilemele complexe legate de pregătirea națională și responsabilitățile individuale și corporative în fața unui conflict iminent. Rămâne de văzut cum vor evolua discuțiile și care vor fi consecințele pentru societatea românească în ansamblul său.