Alimentul surpriză care ar putea reduce riscul de demență: Ce au descoperit cercetătorii suedezi despre brânza grasă

Alimentația este tot mai des analizată ca factor care ar putea influența riscul de apariție a demenței, o afecțiune aflată în creștere la nivel mondial. Deși rezultatele studiilor sunt adesea contradictorii, date noi sugerează că anumite alimente privite până nu demult cu rezerve ar putea avea legături neașteptate cu sănătatea creierului. Un studiu recent, realizat în Suedia, schimbă perspectiva asupra grăsimilor din lactate și aduce vești bune pentru iubitorii de brânzeturi.

Detaliile studiului suedez despre brânză

Cercetarea a fost realizată de o echipă de la Universitatea Lund din Suedia și a fost publicată, recent, în revista Neurology. Studiul a inclus 27.670 de adulți suedezi urmăriți în cadrul cohortei Malmö Diet and Cancer. Pe durata perioadei de urmărire, 3.208 participanți au fost diagnosticați cu demență. Pentru a ajunge la aceste concluzii, alimentația a fost evaluată la momentul inițial printr-un jurnal alimentar de șapte zile, un chestionar de frecvență alimentară și un interviu detaliat privind obiceiurile alimentare și modul de preparare a mâncării.

Legătura dintre brânza grasă și riscul scăzut

Cercetătorii au analizat riscul de demență, în funcție de cantitatea de brânză consumată. Rezultatele au fost surprinzătoare pentru comunitatea științifică. Aproximativ 10% dintre persoanele care consumau zilnic cel puțin 50 de grame de brânză grasă au dezvoltat demență comparativ cu circa 13% dintre cei care consumau mai puțin de 15 grame pe zi, au notat autorii studiului. După ajustarea rezultatelor în funcție de vârstă, sex, nivel de educație și alimentația globală, consumul de peste 50 de grame de brânză grasă pe zi a fost asociat cu un risc cu 13% mai mic de demență de orice tip.

Este important de menționat ce tipuri de brânză au fost luate în calcul. Prin brânzeturi cu conținut ridicat de grăsimi au fost incluse produsele cu peste 20% grăsime, precum brie, gouda, cheddar, parmezan, gruyere sau mozzarella. În schimb nu a fost observată nicio asociere similară pentru brânzeturile cu conținut scăzut de grăsimi, smântână, lapte, indiferent de tip sau produse lactate fermentate cum sunt iaurtul și kefirul. În cazul untului, rezultatele au fost neconcludente fiind observată inclusiv o posibilă asociere cu un risc mai mare de boală Alzheimer la consumuri ridicate, comparativ cu lipsa consumului.

Contextul global și criza demenței

Importanța acestor descoperiri este majoră în contextul global actual. Autorii subliniază că demența este un termen generic care include mai multe afecțiuni caracterizate prin deteriorarea funcțiilor cognitive precum boala Alzheimer, demența vasculară sau formele asociate bolii Parkinson. La nivel mondial, aproximativ 57 de milioane de persoane trăiau cu demență în 2021, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, iar estimările indică circa 10 milioane de cazuri noi diagnosticate anual. O analiză Global Burden of Disease, publicată în 2019, prognozează că numărul total de cazuri ar putea ajunge la 153 de milioane până în 2050. În contextul lipsei unor tratamente curative eficiente, o parte a cercetărilor se concentrează pe identificarea factorilor care ar putea reduce riscul de apariție a demenței, alimentația fiind una dintre direcțiile studiate.

Limitările cercetării

Totuși, există și voci prudente. Alți cercetători atrag atenția asupra limitărilor studiului. Un aspect important este faptul că datele privind alimentația au fost colectate la un singur moment, cu aproximativ 25 de ani înainte de evaluarea diagnosticului de demență, ceea ce face probabilă modificarea dietei și a stilului de viață în acest interval. În plus, studiul este observațional, ceea ce înseamnă că nu poate demonstra o relație de cauzalitate directă între consumul de brânză și protecția cognitivă.