Amendamentul Fritz, contestat din interiorul CCR: legea ar pedepsi din nou fapte deja judecate definitiv

După ce majoritatea Curții Constituționale a validat „amendamentul Fritz”, prevederea care îi poate încheia mandatul primarului Timișoarei, Elena-Simina Tănăsescu contestă frontal decizia într-o opinie separată de 12 pagini. Președinta CCR, alături de alți doi judecători constituționali, susține că legea ar atașa o sancțiune nouă și mai severă unor fapte deja judecate și ar neutraliza, după alegeri, opțiunea electoratului.

Cum contestă trei judecători CCR „amendamentul Fritz”

Decizia nr. 883 din 17 august 2026 a fost publicată vineri seară pe site-ul Curții Constituționale și în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 696. Alături de motivarea majorității a apărut și opinia separată anunțată anterior de președinta instituției.

Documentul arată că Elena-Simina Tănăsescu nu a rămas singură împotriva soluției majorității. Poziția ei este semnată și de judecătorii Laura-Iuliana Scântei și Dacian-Cosmin Dragoș, iar cei trei se delimitează de două dintre cele patru puncte ale dispozitivului adoptat de Curte.

Ei consideră că prevederile care permit încetarea unor mandate pentru conflicte de interese sau incompatibilități constatate anterior trebuiau declarate neconstituționale. Referitor la al doilea punct, susțin că instanța constituțională nu avea dreptul să extindă din oficiu controlul asupra publicării declarațiilor de interese financiare. Cei trei nu contestă însă concluzia unanimă privind sintagma „persoana care are relații asemănătoare acelora dintre soți”, considerată neclară și neconstituțională.

POLITICĂ

Dominic Fritz se scuză și acuză: „Ce știa Grindeanu?”. Continuă scandalul pe amendamentul Fritz

ACTUALITATE

Efectul „amendamentului Fritz”: 122 de persoane figurează deja în evidențele ANI

Tănăsescu anunțase încă din 18 august că își va argumenta separat poziția.

„Nu pot argumenta în sens contrar”, declara atunci președinta Curții Constituționale.

Sancțiune nouă pentru o faptă judecată sub legea veche

Majoritatea CCR a stabilit că legea nu aplică retroactiv o sancțiune personală, ci încheie pentru viitor un mandat afectat din punctul de vedere al integrității. Opinia separată respinge această construcție.

Cei trei judecători susțin că o incompatibilitate sau un conflict de interese se consumă la data faptei și rămâne guvernat de legea aflată atunci în vigoare, atât la calificarea faptei, cât și la sancțiuni. Așa că faptul că interdicția de trei ani se mai află în executare nu ar transforma întreaga situație juridică într-una neîncheiată.

Legea prevede că persoanelor găsite definitiv incompatibile înaintea intrării ei în vigoare le încetează funcția sau mandatul după 30 de zile, dacă termenul interdicției nu s-a împlinit. Pentru majoritatea Curții, amânarea arată că efectul se produce pentru viitor. Pentru cei trei judecători, termenul este doar o amânare a executării, iar cauza pierderii mandatului rămâne raportul ANI sau hotărârea definitivă de dinaintea legii, care ar introduce astfel „un nou regim sancționatoriu pentru fapte ilicite săvârșite sub legea veche”.

Ba mai mult, ei arată că noul mecanism suprapune proceduri care se pot exclude reciproc: dacă mandatul încetează imediat, cercetarea disciplinară poate rămâne fără obiect. Este criticată și interdicția „de până la trei ani”, pentru că legea nu spune cine stabilește durata concretă și după ce criterii.

O parte distinctă a opiniei privește mandatele obținute prin vot. Încetarea automată nu l-ar afecta doar pe titular, ci și corpul electoral care l-a ales în condițiile legii de la momentul scrutinului, iar noua regulă ar „neutraliza ex post opțiunea electoratului”. Judecătorii invocă jurisprudența CEDO în cauza Lykourezos împotriva Greciei, unde a fost sancționată pierderea unui mandat parlamentar printr-o incompatibilitate introdusă după alegeri. În opinia lor, soluția ar fi constituțională doar dacă s-ar aplica faptelor comise după intrarea legii în vigoare și unor mandate câștigate ulterior.

„A considera că un raport juridic deplin încheiat […] ar putea face obiectul unei legi apărute ulterior constituie o încălcare flagrantă a principiului neretroactivității legilor și induce o stare de insecuritate juridică majoră la nivelul întregului sistem normativ”, concluzionează cei trei judecători.

Al doilea front: CCR ar fi eliminat transparența fără să fi fost sesizată

Sesizările depuse de președintele Nicușor Dan și de cei 27 de senatori USR și PNL vizau obligațiile impuse soțului, soției și persoanei aflate într-o relație asemănătoare căsătoriei. Ele nu atacau publicarea declarațiilor pentru cele 42 de categorii de demnitari și funcționari enumerate separat în lege. Cu toate acestea, majoritatea CCR a extins analiza și a declarat neconstituțională publicarea pentru toate aceste categorii.

Cei trei judecători susțin că instanța constituțională trebuie să rămână în limitele sesizării și nu poate porni din oficiu controlul unei legi. Mai mult, ei arată că nici pe fond soluția nu se justifica: Decizia CCR nr. 297/2025 lăsase Parlamentului posibilitatea unei declarații publice simplificate, pe categorii și praguri valorice. Noua declarație nu publica adresele imobilelor, prezenta intervale în locul sumelor exacte, iar numele membrilor familiei puteau fi anonimizate. Majoritatea a apreciat însă că documentul reproducea, în esență, vechile declarații de avere și interese.

Extinderea controlului asupra unor prevederi care nu au fost atacate „vulnerabilizează actul de justiție constituțională”, avertizează cei trei judecători.

Ce urmează pentru mandatul primarului Timișoarei

Opinia separată nu schimbă dispozitivul. Prevederile tranzitorii care permit încetarea mandatelor rămân constituționale, iar publicarea declarațiilor de interese financiare pentru cele 42 de categorii rămâne neconstituțională. Documentul arată însă că trei dintre cei opt judecători participanți la deliberare consideră că majoritatea a încălcat jurisprudența constantă privind neretroactivitatea.

Dominic Fritz nu își pierde mandatul direct prin decizia CCR. Legea trebuie mai întâi pusă în acord cu hotărârea Curții, adoptată din nou de Parlament și promulgată. Dacă prevederile privind încetarea mandatelor rămân în forma validată și legea intră în vigoare, mandatul primarului Timișoarei ar urma să înceteze după 30 de zile.