America votează, Trump își joacă viitorul politic. România așteaptă verdictul Pentagonului
Marți, 3 noiembrie, americanii merg la urne pentru alegerile de la jumătatea mandatului prezidențial, într-un climat politic dominat de nemulțumire economică, polarizare și o neîncredere tot mai pronunțată în Donald Trump.
Miza depășește controlul Congresului: scrutinul poate modifica raportul de forțe de la Washington, poate limita ambițiile președintelui și poate influența inclusiv politica externă americană.
Pentru România, momentul are o semnificație suplimentară.
Pe 4 noiembrie, imediat după alegeri, este așteptat la București Elbridge Colby, unul dintre principalii arhitecți ai strategiei militare americane, într-o perioadă de incertitudine privind prezența trupelor SUA în Europa.
Va fi un anunț despre trupele americane din România. E foarte posibil ca anunțul să nu ne placă…
Un referendum neoficial asupra lui Donald Trump
Americanii nu aleg marți un președinte. Aleg însă Congresul care îi va permite lui Donald Trump să-și continue programul politic sau îi va pune piedici serioase în următorii doi ani.
Sunt puse în joc toate cele 435 de mandate din Camera Reprezentanților și aproximativ o treime dintre locurile Senatului, alături de numeroase funcții de guvernator și poziții în administrațiile statelor.
Republicanii dețin majoritatea în ambele camere. Pierderea uneia dintre ele ar schimba fundamental relația dintre Casa Albă și legislativ.
Pentru Trump, alegerile reprezintă primul mare examen electoral național al celui de-al doilea mandat. Iar președintele intră în examen cu un handicap considerabil: propria popularitate.
Cifrele care anunță o posibilă înfrângere republicană
Ultimul sondaj Reuters/Ipsos, încheiat pe 26 octombrie, îi atribuie lui Trump o rată de aprobare de numai 32%.
Democrații conduc în preferințele alegătorilor pentru Congres cu 47% față de 36%, iar în rândul celor care declară că probabil vor vota avantajul ajunge la 53% față de 44%.
Mai relevantă este explicația acestei diferențe:
73% dintre respondenți consideră că evoluția costului vieții merge într-o direcție greșită.
Când prețurile, combustibilul și facturile apasă asupra familiilor, triumfalismul prezidențial începe să valoreze foarte puțin. Americanii își judecă administrația și după ceea ce le rămâne în portofel.
Din păcate, nu prea apar ca motive ale schimbării ce se prefigurează acele lucruri care au dezgustat toată lumea civilizată:
prieteșugul aberant cu Rusia și Putin,
totala nepricepere a lui Trump în materie de politică,
faptul că s-a înconjurat de ageamii (cazul Pete Hegseth e inevitabil),
bădărăniile nesfârșite,
poltroneriile și obsesia eternității la președinția Americii etc etc etc.
Camera Reprezentanților pare vulnerabilă. Senatul rămâne marea bătălie
Prognozele electorale indică un avantaj important al democraților pentru recucerirea Camerei Reprezentanților.
În Senat, situația este mai complicată, deoarece fiecare stat reprezintă o competiție distinctă, iar distribuția mandatelor poate contrazice tendința națională.
Modelele publicate la începutul lunii noiembrie diferă sensibil în evaluarea șanselor democraților de a controla Senatul.
Nu există, așadar, certitudinea unui Congres complet ostil președintelui.
Un succes democrat în ambele camere ar reprezenta însă o lovitură politică majoră pentru Trump.
Ce poate face un Congres ostil Casei Albe
O majoritate democrată în Camera Reprezentanților ar putea bloca inițiative legislative, declanșa anchete parlamentare, solicita documente și exercita un control mult mai sever asupra administrației.
Controlul Senatului ar adăuga influență asupra confirmării unor nominalizări prezidențiale.
Trump ar păstra prerogativele executive, inclusiv atribuții importante în politica externă. Dar guvernarea prin confruntare permanentă ar deveni considerabil mai dificilă.
Ar apărea și perspectiva unei administrații preocupate tot mai mult de supraviețuirea politică decât de realizarea promisiunilor inițiale.
4 noiembrie: omul care redesenează strategia Pentagonului vine la București
A doua zi după scrutin, România așteaptă o vizită cu implicații strategice majore.
Ministrul Apărării, Radu Oprea, a anunțat că Elbridge Colby, subsecretarul american responsabil de politica de apărare, este așteptat la București pe 4 noiembrie.
Colby nu este un simplu emisar diplomatic.
Este unul dintre principalii promotori ai reorientării strategiei militare americane către competiția cu China și ai transferării unei părți mai mari din responsabilitatea apărării Europei către aliații europeni.
Mai mult, el a fost implicat direct în deciziile privind reducerea prezenței militare americane în România, decizii care au provocat nemulțumiri inclusiv printre congresmenii republicani.
Și, din câte s-a aflat, vine să facă un anunț important.
Marea întrebare: câți militari americani vor rămâne în România?
Vizita se suprapune cu o etapă decisivă a reevaluării dispozitivului militar american din Europa.
Potrivit unui document al Pentagonului consultat de Reuters, cel puțin patru variante privind desfășurarea forțelor americane trebuie prezentate secretarului Pete Hegseth până pe 6 noiembrie.
Analiza privește aproximativ 80.000 de militari americani staționați în Europa și include contribuțiile financiare ale aliaților, accesul la baze militare și sprijinul acordat priorităților strategice ale Washingtonului.
România are motive să urmărească atent rezultatul, mai ales în privința bazei Mihail Kogălniceanu, a facilității de la Deveselu și a securității Mării Negre.
Deocamdată, însă, nu există confirmarea oficială că Elbridge Colby va anunța pe 4 noiembrie o decizie definitivă privind efectivele americane din România.
Vizita este anunțată, miza este evidentă, dar conținutul eventualului anunț rămâne necunoscut.
Două zile care pot schimba raporturile de forță
Rezultatul alegerilor nu va transforma instantaneu politica Pentagonului. Noul Congres își va începe mandatul abia în ianuarie 2027, iar deciziile militare rămân în mare măsură în competența executivului.
Totuși, o victorie democrată consistentă ar putea intensifica presiunile parlamentare asupra strategiei administrației Trump, inclusiv asupra retragerilor militare din Europa.
Pentru România, lecția este limpede: securitatea națională nu poate depinde exclusiv de dispoziția politică a unui președinte american.
Pe 3 noiembrie, americanii vor hotărî cine le controlează Congresul.
Pe 4 noiembrie, Bucureștiul va încerca să afle cât de solidă rămâne prezența militară a principalului său aliat.
Între cele două momente există o legătură politică profundă, chiar dacă nu există una decizională automată:
viitorul garanțiilor americane se negociază într-o Americă tot mai preocupată de propriile limite și propriile conflicte.