Suma totală datorată statului se ridică la 84 de miliarde de lei – bani declarați și înregistrați oficial la ANAF, dar niciodată colectați.
„Vorbim despre SUME IMENSE DE BANI”
Într-o postare devenită rapid virală pe LinkedIn, analistul financiar Iancu Guda, producător al emisiunii „IQ Financiar” de la Antena 1, a publicat concluziile unei analize proprii asupra restanțelor fiscale (taxe și impozite) declarate, dar neplătite de companii active în România.
„Daca tot sunt în concediu și copiii dorm la prânz, doar nu era să mă odihnesc și eu 😀 am zis să fac un bine Romaniei … dar mai mult m-am enervat 🤨🤯😡. Am analizat toate taxele și impozitele tututor companiilor active în Romania care sunt DECLARATE ȘI ÎNREGISTRATE la ANAF, dar NECOLECTATE (deci nu include economia subterană, evaziunea și orice formă de fentare / subevaluare a taxelor și impozitelor). Vorbim despre SUME IMENSE DE BANI (84 miliarde RON) despre care ANAF știe, dar nu sunt colectate, doua treimi mai vechi de 3 ani !!!,” arăta Iancu Guda în postarea sa.
Datorii în creștere și vechi de ani de zile
Analiza relevă o deteriorare constantă a disciplinei fiscale în rândul firmelor active. În timp ce economia României crește, soldul datoriilor fiscale (taxe și impozite) restante avansează de două ori mai rapid: de la 68 de miliarde de lei în 2022, la 73 de miliarde în 2023, până la 84 de miliarde în 2024. Este vorba despre aproximativ 40.000 de companii, reprezentând 7% din totalul firmelor active, care deși declară taxele și impozitele datorate, nu le achită efectiv către bugetul de stat.
Mai grav, peste 60% dintre aceste sume sunt restanțe mai vechi de trei ani, iar ANAF nu pare să fi întreprins măsuri concrete pentru recuperarea lor. Situația ridică semne de întrebare privind eficiența mecanismului fiscal și voința instituțiilor de a aplica legea în mod consecvent.
Datorii concentrate în mâinile câtorva
Un alt aspect relevant semnalat de Guda este concentrarea extremă a restanțelor. Doar 1.000 de companii adună datorii totale de 64 de miliarde de lei, adică aproape 76% din total. Mai mult, 18 miliarde provin de la companii de stat, ceea ce aduce în discuție dublul standard aplicat între mediul privat și cel public.
Topul celor mai mari 100 de restanțieri cumulează 25 de miliarde de lei, o sumă echivalentă cu dublul impactului unei eventuale creșteri a TVA de la 19% la 21%. În opinia lui Guda, este un paradox că Guvernul discută despre măriri de taxe, în timp ce zeci de miliarde rămân necolectate de la companii despre care statul are toate informațiile.
„Top 100 restanțieri au datorii declarate și neplătite de 25 miliarde lei (este DUBLU comparativ cu impactul maximal al majorării TVA de la 19% la 21%)… Aici este MARELE CANCER SI MAREA EVAZIUNE DIN ROMANIA!!!!”, arată Iancu Guda.
:format(webp):quality(80)/https://www.puterea.ro/wp-content/uploads/2025/07/Datornici_1.jpeg)
Datornici Sursa: Iancu Guda
:format(webp):quality(80)/https://www.puterea.ro/wp-content/uploads/2025/07/Datornici_2.jpeg)
Datornici Sursa: Iancu Guda
:format(webp):quality(80)/https://www.puterea.ro/wp-content/uploads/2025/07/Datornici_3.jpeg)
Datornici Sursa: Iancu Guda
Soluții propuse. „Am fost sfătuit să nu o fac”
În intervenția sa, Guda promite publicarea unei liste extinse cu cele mai mari 1.000 de companii care nu și-au onorat obligațiile fiscale.
„Am fost sfătuit să nu o fac … dar, am promis, mă țin de cuvant. Nu încalc nicio lege, datele sunt publice, doar că este foarte greu să le gestionezi structurat și să ai imaginea de ansamblu. Eu am acces la date și sisteme, ceea ce vine cu responsabilitatea să fac ceva”, declară Guda.
El indică totodată trei zone problematice care necesită intervenție urgentă:
-
Companiile de stat restante, adesea ignorate în controalele fiscale.
-
Evaziunea în sectorul TVA, unde facturarea fictivă este răspândită.
-
Firmele de consultanță și off-shore, folosite pentru optimizări fiscale agresive sau fraudă.
Analistul se declară încrezător că lucrurile pot fi schimbate dacă există voință politică reală și o presiune publică suficientă pentru a forța ANAF și Guvernul să acționeze. El consideră că aceasta este una dintre cauzele principale ale subfinanțării cronice a statului și ale poverii fiscale în creștere asupra firmelor corecte.
Guda scoate la lumină nu doar amploarea evaziunii fiscale tolerate, dar și diferențele de tratament între contribuabili. Faptul că aceste sume sunt cunoscute, dar rămân necolectate ani la rând, pune sub semnul întrebării corectitudinea întregului sistem fiscal.