Aproape 9 milioane pierdute în zbor: Autoritatea Aeronautică, acuzată de hărțuire și deturnare de profit

Curtea de Conturi a identificat două nereguli majore la Autoritatea Aeronautică Civilă Română (AACR), cu implicații financiare directe de aproape 9 milioane de lei. Una dintre ele vizează o despăgubire de aproape un milion de lei acordată în baza unei decizii judecătorești pentru hărțuire morală la locul de muncă, în timp ce a doua se referă la nevirarea către bugetul de stat a 50% din profitul net obținut în 2022.

Despăgubire plătită, dar fără cercetare administrativă

Potrivit raportului Curții de Conturi, Autoritatea Aeronautică Civilă Română (AACR) a achitat în 2023 suma de 993.041 lei în urma unei hotărâri judecătorești definitive, care a stabilit că un angajat a fost supus unui tratament de natură să îi afecteze demnitatea la locul de muncă. Instanța a calificat comportamentul la care a fost expus drept „hărțuire morală”, un fenomen tot mai frecvent semnalat în instituțiile publice, dar rar sancționat efectiv.

Despăgubirea a fost plătită de instituție, însă auditorii au constatat două probleme majore:

1. Înregistrarea contabilă eronată — suma a fost trecută direct la cheltuieli, fără a fi reflectată mai întâi în contul 473 („decontări din operații în curs de clarificare”), așa cum cer reglementările contabile. Această omisiune afectează imaginea reală a bilanțului instituției și creează aparența unei cheltuieli curente, nu a unui prejudiciu potențial recuperabil.

2. Lipsa unei cercetări administrative — deși decizia instanței implica responsabilitatea unor persoane din conducere sau din rândul personalului superior, AACR nu a demarat nicio investigație internă pentru a identifica vinovații. Potrivit Curții de Conturi, acest lucru contravine atât normelor de bună gestiune financiară, cât și Legii contabilității nr. 82/1991, care obligă instituțiile publice să întreprindă demersuri pentru recuperarea prejudiciilor.

Situația ridică semne de întrebare privind modul în care conducerea AACR — aflată la acel moment sub autoritatea directorului general Nicolae Stoica — a gestionat efectele juridice ale hotărârii instanței. Neîntreprinderea niciunei măsuri de natură disciplinară sau patrimonială poate fi interpretată drept o formă de complicitate instituțională sau, cel puțin, de tolerare a abuzului.

18:04 • Dezvăluiri

Unifarm, gaură neagră a Sănătății: milioane risipite, haos contabil și plăți fără acoperire

07:01, 05.08.2025 • Dezvăluiri

Raport exploziv: Expoziția cu operele lui Brâncuși de la Paris a fost gestionată ilegal

Mai mult, nedeclanșarea unei cercetări administrative anulează posibilitatea inițierii unui regres financiar, ceea ce înseamnă că suma de aproape un milion de lei va rămâne integral în sarcina instituției — adică a bugetului pe care îl gestionează din venituri proprii, dar în cadrul unui regim public.

Curtea de Conturi a cerut în mod expres ca AACR să rectifice evidențele contabile și să identifice persoanele responsabile, în vederea recuperării prejudiciului. Rămâne de văzut dacă actuala conducere va acționa în acest sens sau va lăsa cazul să se închidă administrativ, deși a fost confirmat juridic ca fiind un act grav de hărțuire morală în cadrul unei autorități publice.

Profit mare, bugetul păgubit

Cea de-a doua abatere identificată de Curtea de Conturi la Autoritatea Aeronautică Civilă Română (AACR) vizează modul în care instituția a gestionat profitul net obținut în anul 2022. Conform documentului de audit, AACR a înregistrat un profit net de 15.756.123 lei, însă nu a virat la bugetul de stat 50% din această sumă, așa cum prevede în mod expres Ordonanța Guvernului nr. 64/2001, aplicabilă regiilor autonome și altor entități cu capital de stat care funcționează în regim de autofinanțare.

În loc să respecte obligația legală de vărsare a cotei de profit, AACR a decis să păstreze întreaga sumă, justificând că în anul 2020 a înregistrat pierderi de aproximativ 15 milioane lei și că ar fi fost „necesară acoperirea acestora” din profitul actual.

Totuși, auditorii au respins argumentația, explicând că pierderile din anii anteriori pot fi acoperite din rezervele existente, nu neapărat din profitul curent. În cazul AACR, rezervele contabile depășeau 34 de milioane lei, sumă mai mult decât suficientă pentru a compensa pierderea din 2020 fără a afecta obligațiile legale de plată către buget.

Ce spune legea

Conform OG nr. 64/2001, art. 1 alin. (1), regiile autonome și companiile naționale sunt obligate să distribuie 50% din profitul net realizat în anul precedent către bugetul de stat, cu titlul de vărsăminte. Excepțiile trebuie aprobate expres de Guvern, prin derogare, lucru care nu a fost solicitat și nici justificat corespunzător de AACR.

Refuzul de a vira suma legal datorată a generat un prejudiciu direct la bugetul de stat în valoare de 7.878.061 lei, bani care ar fi trebuit să ajungă în fondul general consolidat și să poată fi folosiți, de exemplu, pentru cheltuieli publice esențiale — infrastructură, sănătate, educație sau siguranță aeriană.

Ce riscă instituția

Pe lângă recomandarea de a corecta modul de repartizare a profitului și de a vira diferența datorată la buget, Curtea de Conturi a atras atenția asupra posibilelor consecințe fiscale și legale:

• AACR ar putea fi obligată să achite sumele restante cu penalități de întârziere;

• conducerea instituției, dacă se dovedește că a încălcat în mod deliberat regimul de redistribuire a profitului, poate răspunde patrimonial pentru prejudiciul creat;

• Ministerul Transporturilor, în subordinea căruia se află AACR, poate fi tras la răspundere pentru lipsa de control asupra execuției bugetare a entităților din coordonare.

Ce cere Curtea de Conturi

În urma acestor constatări, Curtea de Conturi solicită:

• corectarea evidențelor contabile;

• declanșarea unei cercetări administrative pentru despăgubirea plătită;

• declararea și virarea sumelor neplătite către buget, plus eventualele penalități;

• revizuirea politicilor contabile și financiare ale AACR.