Aproape două milioane de români își serbează onomastica de Sfântul Ion. Ce să faci azi ca să îţi meargă bine

Pe 7 ianuarie, imediat după Bobotează, liniștea sărbătorilor de iarnă este spartă de urări, veselie și ritualuri vechi de secole. Este ziua în care apa, numele și comunitatea capătă o semnificație aparte, iar aproape două milioane de români își serbează onomastica. Soborul Sfântului Ioan Botezătorul este una dintre cele mai importante sărbători din calendarul ortodox, încărcată de simboluri religioase și tradiții populare transmise din generație în generație.

Înaintemergătorul Domnului, o figură centrală a creștinismului

Sfântul Ioan Botezătorul este una dintre figurile fundamentale ale creștinismului. Fiul preotului Zaharia și al Elisabetei, el a fost ales încă dinainte de naștere pentru o misiune specială, nașterea sa fiind vestită de îngerul Gavriil. Viața sa ascetică, petrecută în pustiu, este descrisă în Evanghelii printr-o austeritate extremă: hrană simplă, din lăcuste și miere sălbatică, și haine aspre din păr de cămilă.

Misiunea lui Ioan a fost aceea de a pregăti poporul pentru venirea lui Iisus Hristos. Chemarea sa la pocăință și botez, rostită pe malurile Iordanului, „Pocăiți-vă, că s-a apropiat Împărăția Cerurilor”, i-a adus numele de Înaintemergător al Domnului. El este cel care L-a botezat pe Iisus, moment considerat începutul lucrării publice a Mântuitorului.

De ce este sărbătoarea legată de apă și purificare

Ziua de 7 ianuarie urmează imediat Bobotezei, sărbătoarea Botezului Domnului, când, potrivit tradiției creștine, se revelează Sfânta Treime. Această apropiere calendaristică face ca Sfântul Ioan să fie asociat, în credința populară, cu apa sfințită, purificarea și protecția spirituală.

21:12, 20.10.2025 • NECONVENTIONAL

Votanții PSD și AUR, cei mai superstițioși români. Ce părere au despre noroc

În spiritualitatea românească, Sfântul Ioan este considerat ocrotitor al pruncilor, al vieții și al apei. Rugăciunile adresate lui sunt legate de sănătate, fertilitate și echilibru în familie, iar apa sfințită de la Bobotează este folosită și în această zi pentru stropirea gospodăriilor și a oamenilor.

Aproape două milioane de români poartă nume precum Ioan, Ion, Ionuț, Ioana sau Ionela.

Tradiții populare păstrate în sate și comunități

Obiceiurile de Sfântul Ioan diferă de la o regiune la alta, dar au un nucleu comun: bucuria colectivă și ideea de reînnoire. În Bucovina și Transilvania, este cunoscut „udatul Ionilor”, când sărbătoriții sunt stropiți simbolic cu apă sau purtați prin sat, în amintirea botezului. Gestul este considerat aducător de noroc și sănătate.

Un alt obicei vechi este „Iordănitul femeilor”, practicat în unele zone rurale. Femeile se adună la o gazdă, aduc mâncare și băutură și petrec până dimineața, cu cântece și dansuri, consolidând legăturile de solidaritate din comunitate.

În multe sate, la porțile celor care poartă numele Ion, Ioan sau derivate ale acestuia se pune un brad împodobit, semn de respect și sărbătoare. Petrecerile cu muzică și lăutari sunt frecvente, iar mesele festive devin un prilej de reunire a familiei lărgite.

Superstiții și reguli respectate din vechime

Ziua de Sfântul Ioan este însoțită și de numeroase credințe populare. Tradiția spune că nu se bea vin roșu, pentru că amintește de sângele vărsat la martiriul sfântului. Veselia este considerată obligatorie, deoarece tristețea ar aduce necazuri tot anul.

În unele zone, nu se folosesc cuțitele, alimentele fiind rupte cu mâna, și nu se consumă usturoi sau alte alimente considerate „în cruce”. Candela sau lumânarea aprinsă nu trebuie stinsă, pentru bunăstarea familiei, iar muncile grele din gospodărie sunt evitate.

Fetele tinere se spală pe față cu apă de fântână pentru frumusețe și sănătate, iar stropirea cu agheasmă este văzută ca o formă de protecție împotriva bolilor și a răului.