Aproape jumătate dintre români nu pot face față unor cheltuieli neprevăzute sau pensionării

Aproape jumătate dintre români (43%) nu sunt pregătiți să facă față unor cheltuieli neprevăzute sau pensionării, conform unui chestionar derulat de Asociația CFA România. Vestea bună este că 44% dintre respondenți pot fi considerați independenți financiar.

Restul de 13% au un grad mediu de independență. Chestionarul CFA a urmărit măsurarea gradului de independență financiară, definit ca posibilitatea de a putea gestiona cheltuieli neprevăzute, pierderea sau diminuarea unei surse a venitului sau posibilitatea de a suplimenta pensia cu venituri proprii.

Răspunsurile arată o România ruptă în două, așa cum este, de fapt, pe toate planurile. O jumătate bancarizată, cu acces la tehnologie și venituri care îi permit independența financiară și o jumătate care trăiește de pe o zi pe alta și nu poate face față problemelor neprevăzute decât cu ajutorul familiei, prietenilor sau statulul.

Interesant este că, în timp ce o bună parte a celor dependenți conștientizează nevoie de a avea mai multe câștiguri financiare, o pondere importantă, de 15% din total respondenți sau o treime dintre cei dependenți) nu sunt interesați de obținerea independenței financiare. Printre ei, probabil, se regăsesc cei care trăiesc din ajutor social și din bunuri obținute în gospodăria proprie.

„Din păcate, prea puțini dintre noi acordăm atenție modalităților de obținere a independenței financiare pe termen lung, iar aceasta este singura metodă prin care putem trece cu bine de perioade neprevăzute, cum este criza în care ne regăsim, sau să nu depindem de alte surse atunci când ajungem la pensionare. Noi considerăm că planificarea pe termen lung este vitală: urmărirea bugetului lunar de cheltuieli și economisirea recurentă sunt primii pași care trebuie realizați. De asemenea este important ca resursele să fie investite pentru a multiplica valoarea economiilor acumulate”, spune Mihai Purcărea, CFA – membru în Consiliul Director al Asociației CFA România.

Venituri doar din salarii și pensii

Două treimi dintre respondenți au ca unică sursă de venit salariul sau pensia, în timp ce doar 17% au surse de venit multiple, iar 6% nu au nicio sursă de venit lunar.

Din punct de vedere al nivelului avuției, 44% dintre respondenții din categoria +25 de ani au datorii egale cu sau mai mari decât nivelul activelor și doar 25% au active nete care să acopere cel puțin trei ani de cheltuieli. Mai îngrijorătoare sunt rezultatele pentru grupa de vârstă +55 ani, unde 35% din respondenți au datorii egale sau mai mari decât activele. Aceste persoane sunt dependente de pensie și extrem de vulnerabile la eventuale modificări ale nivelului de trăi sau al dobânzilor.

În ceea ce privește comportamentul de economisire, 29% dintre respondenți nu economisesc deloc din veniturile lunare. 15% și-ar dori să economisească, însă cheltuielile lunare sunt mai mari decât nivelul venitului, în timp ce 14% ar putea economisi, însă nu fac acest lucru. La polul opus, 29% din respondenți economisesc peste 20% din veniturile lunare.

Deși nu economisesc, mai bine de jumătate dintre respondenți (60%) declară că își monitorizează bugetul lunar. Pe de altă parte, aproape un sfert declară că nu își planifică sau urmăresc bugetul în mod regulat.

Investiții în active imobiliare

Când vine vorba despre decizia de a investi, doar 7% dintre respondenți ar contacta un specialist, pentru a discuta deciziile importante. Respondenții au declarat că preferă să ia hotărârea pe cont propriu, beneficiind deja de experiența anterioară (35%) sau vor să învețe singuri (32%). Depozitele bancare (33%) și activele imobiliare (25%) sunt principalele active folosite de respondenți pentru plasarea banilor.

Un alt factor urmărit prin întrebările adresate a fost modalitatea de gestionare a resurselor. S-a observat că, în general, se înregistrează o diversificare redusă a plasamentelor: doar 40% din respondenți au plasamente diversificate (nu au nici un activ cu o pondere de peste 75%). În schimb 39% din respondenți au o concentrare foarte mare pe depozite bancare, urmați de investitorii în imobiliare: 12% din respondenți au aproape toate economiile investite în active imobiliare.

„Diversificarea plasamentelor este un factor cheie în gestionarea cu succes, pe termen lung, a resurselor. Inflația erodează puterea de cumpărare, în special pentru plasamentele în instrumente cu venit fix, cum sunt depozitele și titlurile de stat, în timp ce activele cu venit variabil precum imobiliarele și acțiunile pot înregistra fluctuații mari ale prețului în timp. Gestionarea optimă se poate realiza având o expunere diversificată, către mai multe tipuri de plasamente.”, declară Adrian Codirlașu, CFA – președintele Asociației CFA România.

Chestionarul realizat de Asociația CFA România face parte din campania Generația I, prin care organizația și-a propus informarea și educarea publicului privind importanța obținerii independenței financiare. Au răspuns chestionarului în perioada martie-mai 2020, un număr de 1043 de persoane, din toate categoriile de vârstă (+18 ani).