Arcul de Triumf din București are o poveste spectaculoasă

Arcul de Triumf din București are, dincolo de 1 decembrie – data la care, anual, toată atenția e îndreptată asupra lui, o poveste spectaculoasă. La inaugurarea de la 1 Decembrie 1936, Arcul de Triumf din Bucureşti era împodobit cu portretele suveranilor Unirii.

După ce au luptat în Primul Război Mondial şi au înfăptuit Unirea, veteranii armatei României au donat bani pentru monumentul ridicat în cinstea lor. Dacă nu știați, 7 milioane de lei sunt banii strânşi din donaţii şi folosiţi pentru ridicarea Arcului de Triumf din Bucureşti!

Astăzi, 1 Decembrie 2022, de ziua României, peste 1.500 de militari şi specialişti din Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale şi Administraţia Naţională a Penitenciarelor, precum șiproximativ 120 de mijloace tehnice, dintre care 40 de aeronave, participă, începând cu ora 11.00, la Parada militară organizată cu ocazia Zilei Naţionale a României în Piaţa Arcului de Triumf, din Bucureşti, după cum a transmis Ministerul Apărării.

Arcul de Triumf din București – Povestea spectaculoasă

La inaugurarea de la 1 Decembrie 1936, Arcul de Triumf din Bucureşti era împodobit cu portretele suveranilor Unirii: regele Ferdinand şi regina Maria. De-o parte şi de cealaltă, sculptate în marmură, se aflau două proclamaţii ale lui Ferdinand: prima pentru intrarea în război, din 14/27 august 1916, cealaltă din ziua triumfală a Încoronării de la Alba Iulia, 15 octombrie 1922.

Prima versiune a Arcului de Triumf fusese ridicată chiar pentru serbările Încoronării, care au ţinut trei zile.

La întoarcerea regelui şi reginei Maria de la Catedrala Reîntregirii, unde îşi primiseră coroanele, era nevoie ca victoria să fie celebrată la fel de fastuos şi la Bucureşti. Proiectul a fost încredinţat arhitectului Petre Antonescu. În 1922, Petre Antonescu a avut drept sursă de inspirație Arcul de Triumf din Paris. Din cauza timpului extrem de scurt, doar scheletul momumentului a fost turnat în beton armat, iar basoreliefurile exterioare au fost sculptate în ipsos.

Arcul de Triumf inițial, considerat o rușine!

Monumentul era considerat o ruşine pentru imaginea „Micului Paris“ în perioada interbelică.

„Timpul era însă foarte scurt. Şi atunci au făcut fundaţiile din beton definitive şi au îmbrăcat peste tot, din materiale lemnoase, pânze şi alte lucruri pentru ca să poată să aibă loc intrarea în Bucureşti a regelui şi reginei. Structura au gândit-o bine, definitiv, iar faţada provizoriu. S-a crezut că în câţiva ani lucrurile se vor rezolva, din păcate nu s-au rezolvat. Şi au trecut 14-15 ani, până în 1935-1936, datorită şi poziţiei presei în acea perioadă, cum e posibil să lăsăm această construcţie? Lumea nu ştia că fundaţia fusese făcută solid. Trebuie dărâmată! Şi atunci s-au alocat bani în timpul lui Carol al II -lea”, a explicat inginerul Nicolae Noica nu demult, la un post de televiziune.

Inaugurarea Arcului de Triumf: Unul din rarele momente în care regina Maria a apărut în public

Pentru Arcul de Triumf, subscripţia publică iniţiată în 1935 şi sprijinită de multe asociaţii ale veteranilor de război a strâns în jur de 7 milioane de lei.Între 1935 şi 1936 au fost depuse eforturi pentru construirea unui Arc de Triumf…aşa cum trebuie. Astfel, monumentul a fost construit din granit de Deva, în stil clasic. După modelul Arcului de Triumf din Paris, iar inaugurarea a avut loc la 1 decembrie 1936.

Inaugurarea a fost unul dintre rarele momente în care regina Maria a apărut în public, alături de fiul ei, regele Carol al II -lea. Regele Ferdinand murise de cancer, în iulie 1927, la nici 10 ani de la Unire. Maria trăia complet izolată politic, fie la Balcic, la Bran sau în străinătate, urmărită de egoismul fiului care nu dorea să împartă regalitatea cu nimeni. Dar la inaugurarea Arcului de Triumf, prezenţa Mariei era inevitabilă.

În discursul de la inaugurare, Carol a II-lea a spus că spre deosebire de arcurile din vechime care proslăveau cucerirea de popoare, Arcul de Triumf de la Bucureşti arată lumii întregi că „înfăptuirea unităţii naţionale române nu este o cucerire deşartă şi lacomă, ci ştergerea din cartea vremurilor a nedreptăţii seculare ca fii ai aceluiaşi popor să trăiască prin stăpâniri deosebite”. L-a menţionat pe tatăl său o singură dată. A spus că monumentul este închinat amintirii celor care au făcut Unirea, mai ales „voievodului viteaz al Unirii, Regele Ferdinand”. La regina Maria, aflată alături de el, nici o referire…

Arcul de Triumf din București, în comunism

În timpul comunismului, Arcul de Triumf a fost mutilat de autorităţile vremii. Respectiv, textele proclamaţiilor Regelui Ferdinand au fost scoase de pe părţile laterale ale construcţiei. Iar portretele Regelui Ferdinand şi realizate de sculptorul Alexandru Călinescu, au fost distruse de pe faţada sudică, fiind înlocuite cu nişte flori!

După 1989, au fost montate două medalioane de bronz ce înfăţişează chipurile regilor, înlocuindu-le pe cele originale. Primăria Capitalei a inaugurat pe 28 noiembrie 2016 Arcul de Triumf, după ce au fost finalizate lucrările de consolidare a monumentului.

Au reapărut şi mesajele de război şi de victorie ale suveranului Unirii.

Ca un arc peste timp, trecând peste parade și tot felul de evenimente care marchează Ziua României, important rămâne faptul că pe 1 Decembrie 1918 a avut loc Adunarea Naţională de la Alba Iulia, unde s-a decis unirea Transilvaniei cu România.