ASF cere o revoluție digitală. Alexandru Petrescu, apel pentru o arhitectură financiară inteligentă în era AI

Președintele Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), Alexandru Petrescu, a subliniat, în cadrul dezbaterii „Business în era AI” organizată de Puterea Financiară, că România se află în momentul unei transformări structurale a supravegherii financiare. El a explicat că este necesară o reconstrucție bazată pe interoperabilitate instituțională, o arhitectură comună de date și integrarea tehnologiei, mai ales a inteligenței artificiale, ca instrument de analiză și anticipare a riscului.

Președintele ASF, explicații impresionante

Potrivit lui Alexandru Petrescu, digitalizarea nu mai poate fi abordată doar prin inițiative punctuale sau fonduri europene; este nevoie de o cultură instituțională care să accepte tehnologia ca element indispensabil al funcționării eficiente a statului.

Petrescu a spus că această idee i-a venit ca urmare a dorinței de a crea un grup de inițiativă economică și a apreciat demersul Puterea Financiară ca fiind un pas corect în această direcție.

13:43, 24.11.2025 • ECONOMIE

RCA mai ieftin: ce pot face șoferii pentru a plăti mai puțin

16:03, 28.10.2025 • ACTUALITATE

Câți oameni pleacă de la ANCOM, ANRE și ASF și ce se întâmplă cu salariile

„De aici mi-a venit totuși ideea, gândirea de a avea un grup de inițiativă economică, așa că din perspectiva mea, nu e doar o lansare, deja sunteți pe drumul cel bun și mă bucur să fiu alături de dumneavoastră”, a afirmat Alexandru Petrescu, șeful ASF.

AI ca instrument de augmentare a deciziei instituționale

Petrescu a explicat că tehnologia nu trebuie să înlocuiască expertiza umană, ci să o completeze, sporind capacitatea instituțională de analiză și prevenție. El a subliniat că AI are rolul de augmentare a judecății umane, nu de substituire.

„AI nu trebuie să fie un substitut al judecății umane. Nu trebuie să resimțim așa. Este o augmentare a capacității umane”, a precizat Petrescu, evidențiind astfel importanța combinării expertizei umane cu instrumentele digitale pentru o supraveghere mai eficientă.

Președintele ASF a descris tranziția instituției de la modelul de supraveghere retrospectiv, asemănat cu activitatea unui „medic legist”, la unul preventiv, orientat pe anticiparea și corectarea devierilor economice înainte ca acestea să devină probleme.

El a explicat că acest proces implică schimbarea completă a modului de gândire și abordare a riscurilor, de la constatarea lor la intervenția timpurie.

„Aș vrea să vă descriu din perspective a filozofiei de supraveghere. Plecăm dintr-o zonă contemplativă în care părea suntem mai mult medici legiști. Și în momentul în care identificam problemele, capacitatea, posibilitatea, opțiunile de remediere erau scumpe, erau grele, erau dificile.

Acum ne îndreptăm într-o zonă în care să acționăm mai mult profilactic, să putem să corijăm, să ghidăm, să, să identificăm devieri economice de la conduită, de la prudențialitate din timp. Cu alte cuvinte, să putem anticipa mai mult și să constatăm mai puțin. E bine, ușor de zis, greu de făcut”, a detaliat Alexandru Petrescu.

Provocările legislației europene și interoperabilitatea

Petrescu a explicat că România trebuie să accelereze procesul de digitalizare pentru a ține pasul cu legislația europeană, inclusiv cu directivele privind piețele financiare și crypto-active, cum este regulamentul MiCA. E

l a avertizat că fără o arhitectură comună de date, reglementarea modernă nu poate funcționa, iar reticența instituțiilor de a partaja informații rămâne un obstacol major.

„Există încă ghișee care solicită o copie a unui act emis chiar de ghișeul alăturat”, a afirmat oficialul, subliniind nevoia urgentă de interoperabilitate între instituții.

Stabilitatea piețelor și oportunitatea digitalizării

În ciuda provocărilor, Petrescu a subliniat că piețele supravegheate de ASF sunt într-o stare surprinzător de stabilă, cu o piață de capital în creștere, sectorul asigurărilor consolidat și fondurile de pensii ajungând la 11% din PIB.

Această perioadă de stabilitate poate fi folosită pentru implementarea tehnologiei și consolidarea arhitecturii de date.

„Dacă ajungi să nu mai aștepți nimic bun, e posibil ca nimic bun să nu vină”, a explicat el, sugerând că optimismul moderat poate sprijini proiectele de digitalizare.

Apel la responsabilitate și coordonare instituțională

În final, Petrescu a atras atenția asupra importanței responsabilității, nu doar a autorităților publice, ci și a mass-media, care joacă un rol esențial în comunicarea între actorii implicați. El a accentuat că succesul reconstrucției economice depinde de implicarea guvernamentală și a reiterat necesitatea unei arhitecturi inteligente și interoperabile pentru integrarea proiectelor tehnologice izolate.

„Reconstrucția apetitului de succes economic se construiește de la pupitrele guvernamentale și am încredere că mulți dintre cei care astăzi ocupă importante poziții guvernamentale vor asezona mesajul public și cu elemente de optimism, fiindcă ele ar fi absolut justificate. Piața de capital – un barometru al sentimentului de încredere în investiții, este pe un trend de creștere”, a concluzionat Alexandru Petrescu.