Astăzi: vot pe moțiunea de cenzură. Soarta Guvernului Cîțu, în Parlament

Marți, de la ora 12.00, Parlamentul se reunește în ședință comună, pentru a dezbate și vota moțiunea de cenzură depusă de PSD. Pentru demiterea guvernului condus de premierul Florin Cîțu și-au anunțat susținerea și USR, și AUR.

PSD a depus moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Cîțu marți, 28 septembrie. Asta după ce soarta moțiunii USR și AUR a devenit neclară, în urma deciziei CCR.
Curtea Constituțională a admis că există un conflict constituțional între Guvern și Parlament, dar și în acest caz, moţiunea USR – AUR trebuie să își urmeze traseul în Parlament. Astfel, în Legislativ vor fi două moțiuni anti-Cîțu.

Moțiunea de cenzură a PSD, „Stop sărăciei, scumpirilor și penalilor”, are patru pagini. Premierul este acuzat, în text, că „a sărăcit România”, că „românii se confruntă cu explozia prețurilor și a cursului valutar” și că „agricultorii țării au fost umiliți”.

Cine mai susține moțiunea

USR a transmis că cei 80 de parlamentari ai formațiunii vor vota moțiunea, întrucât nu îi mai oferă sprijin politic premierului. În același timp, sunt dispuși la negocieri pentru un nou guvern PNL – USR, cu alt premier. Florin Cîțu a transmis, pe 4 octombrie, că dacă USR votează o moțiune alături de PSD, colaborarea cu PNL va înceta.

Liberalii au anunțat că vor exclude orice membru PNL care votează moțiunea. UDMR a anunțat că se opune moțiunii.

Senatorii şi deputaţii PNL, fideli lui Ludovic Orban, vor boicota şedinţa de plen. Vor să transmită astfel mesajul de delimitare de Florin Cîţu şi de noua conducere a PNL, au declarat surse politice pentru News.ro.

”Conducerea PNL a decis ca parlamentarii partidului să fie prezenţi la moţiunea de cenzură, dar să nu voteze. Noi (tabăra Orban – n. red.) am agreat să nu participăm, să boicotăm şedinţa. Este o formă de delimitare de Florin Cîţu”, au explicat surse participante la reuniunea dintre Ludovic Orban şi susţinătorii săi din partid.

Ce este o moțiune de cenzură

Moțiunea de cenzură este un act prin care Parlamentul retrage mandatul acordat anterior unui guvern. Moţiunea de cenzură poate fi iniţiată de cel puţin o pătrime din numărul total al deputaţilor şi senatorilor şi se comunică Guvernului la data depunerii. Dacă moţiunea de cenzură a fost respinsă, deputaţii şi senatorii care au semnat-o nu mai pot iniţia, în aceeaşi sesiune, o nouă moţiune de cenzură, potrivit Constituției.

Cum trece o moțiune de cenzură

Moțiunea de cenzură este admisă, iar guvernul este demis, dacă este votată în plenul reunit al Camerei Deputaților și al Senatului de 50%+1 din numărul total de parlamentari. Astfel, pentru ca moțiunea de cenzură depusă de PSD să treacă sunt necesare 234 de voturi.

PSD are 157 de parlamentari, AUR are 43, iar USR-PLUS are 80 – în total sunt 280 de voturi. Dacă parlamentarii PSD, AUR și USR-PLUS vor respecta îndemnul conducerii partidelor, vor vota pentru dărâmarea guvernului.
La aceste voturi se pot adăuga altele – cele ale parlamentarilor PNL nemulțumiți de Florin Cîțu sau cele ale minorităților naționale. Liberalii au anunțat că vor exclude orice membru PNL care votează moțiunea. UDMR a anunțat că se opune moțiunii.

Ce urmează dacă pică Guvernul prin moțiune de cenzură

Dacă moțiunea de cenzură este votată de cel puțin 234 de parlamentari, aceasta este adoptată și Guvernul Cîțu este demis. În această situație, Cîțu poate să rămână interimar la Palatul Victoria pentru 45 de zile.

Președintele Klaus Iohannis va trebui să convoace partidele parlamentare la consultări pentru a desemna un nou premier. PSD a anunțat că nu va merge cu o propunere de premier și nici nu va susține un guvern minoritar.

USR s-a declarat în favoarea refacerii coaliției cu PNL și UDMR cu un nou nume de premier și cu un calendar pentru implementarea reformelor.

Dacă este demis prin moțiune, Florin Cîțu nu poate fi redesemnat, întrucât, conform deciziei Curţii Constituţionale din data de 24 februarie 2020, „desemnarea candidatului la funcţia de prim-ministru trebuie să aibă ca scop asigurarea coagulării unei majorităţi parlamentare în vederea formării unui nou guvern”.

Dacă sunt respinse două propuneri consecutive de premier, Constituția prevede că președintele poate să dizolve Parlamentul și să declanșeze alegerile anticipate – dar nu mai devreme de 60 de zile. Există și varianta în care, deși ar fi respinse două propuneri de premier, președintele nu va declanșa anticipatele și va forța o a treia nominalizare.