Astronomii sugerează existența unei lumi ascunse: Planeta Y ar putea fi noul mister al sistemului solar 

Căutarea unei planete necunoscute în sistemul nostru solar continuă să-i fascineze pe astronomi de mai bine de un secol. Un studiu publicat recent în „Monthly Notices of the Royal Astronomical Society: Letters“ aduce în prim-plan un nou posibil candidat, numit de cercetători Planeta Y.

O nouă ipoteză în căutarea celei de-a noua planete

Deși corpul ceresc nu a fost observat direct, existența sa este dedusă din comportamentul neobișnuit al unor obiecte îndepărtate din Centura Kuiper, o regiune înghețată aflată dincolo de orbita lui Neptun.

„O explicație este prezența unei planete nevăzute, probabil mai mică decât Pământul și mai mare decât Mercur, care orbitează în sistemul solar exterior profund”, a declarat Amir Siraj, astrofizician și doctorand la Universitatea Princeton, autorul principal al studiului.

Siraj subliniază că nu este vorba despre o descoperire concretă, ci despre o enigmă care ar putea avea ca soluție existența unei planete ascunse.

11:14, 14.07.2025 • ACTUALITATE

Topirea gheții polare – efectul neașteptat care ar putea schimba planeta

19:40, 05.07.2025 • TEHNOLOGIE

Spațiul ascunde o planetă din diamant uriașă, de 5 ori mai mare decât Pământul. Gigantul-cosmic descoperit la 4.000 de ani-lumină

De la Planeta X la Planeta Y

Căutarea unei lumi necunoscute dincolo de Neptun nu este nouă. După descoperirea lui Neptun în 1846, astronomul Percival Lowell a popularizat ideea unei „Planete X”, care ar fi responsabilă pentru anumite nereguli în orbitele lui Uranus și Neptun. În 1930, descoperirea lui Pluto a părut să confirme ipoteza, dar ulterior s-a dovedit că Pluto era prea mic pentru a explica deviațiile observate.

Datele transmise de sonda „Voyager 2“ în anii 1990 au clarificat parțial misterul, arătând că masa lui Neptun fusese supraestimată. Totuși, ideea unei planete ascunse a continuat să fascineze. În 2016, cercetătorii Mike Brown și Konstantin Batygin au propus o nouă ipoteză, cea a „Planetei Nouă”, un corp de cinci până la zece ori mai masiv decât Pământul, aflat la o distanță uriașă de Soare.

Planeta Y, susține Siraj, nu ar exclude existența Planetei Noi. „Cele două ar putea coexista”, a spus el.

Indiciile care sugerează o lume invizibilă

Amir Siraj a început analiza care a condus la ipoteza Planetei Y încercând să determine forma Centurii Kuiper.

„Planetele sistemului solar par a fi aliniate pe un disc, dar dincolo de aproximativ 80 de ori distanța Pământ-Soare, sistemul pare să fie înclinat cu aproximativ 15 grade”, a explicat el.

Această înclinare neașteptată a orbitelor obiectelor îndepărtate a dus la concluzia că un corp ceresc ar putea fi responsabil pentru perturbările observate. Potrivit simulărilor computerizate, Planeta Y ar putea fi un corp cu masa situată între cea a lui Mercur și cea a Pământului, aflat la o distanță de 100 până la 200 de ori mai mare decât cea dintre Pământ și Soare.

Telescopul care ar putea aduce răspunsuri

Confirmarea acestei ipoteze depinde de noile tehnologii de observare. Observatorul Vera C. Rubin din Chile, care va începe în curând un amplu studiu al cerului nocturn, ar putea aduce date decisive.

„Este cu adevărat o realizare inginerească remarcabilă”, a spus Siraj despre telescopul care va fotografia întregul cer la fiecare trei zile.

Profesorul Konstantin Batygin, de la Caltech, care nu a participat la studiu, a comentat că „în următorii ani, Observatorul Vera Rubin va dezvălui structura dinamică a sistemului solar exterior cu o claritate fără precedent”.

Rezultate promițătoare, dar nu definitive

Deși studiul aduce o perspectivă nouă asupra Centurii Kuiper, mulți specialiști rămân precauți. Samantha Lawler, profesor asociat la Universitatea din Regina, a declarat că „nu există dovezi solide pentru o planetă mare și îndepărtată care să aglomereze orbitele acelor obiecte, dar există indicii că un corp mai mic ar putea fi acolo, deformând subtil traiectoriile acestora”.

Patryk Sofia Lykawka, de la Universitatea Kindai din Japonia, consideră la rândul său că studiul oferă „o perspectivă fascinantă asupra unei regiuni a sistemului solar care rămâne în mare parte neexplorată”.