„Atacul” lui Trump asupra Groenlandei a schimbat strategia Danemarcei: amenințarea rusă reaprinde cursa arctică
Ceea ce în 2019 părea o farsă geopolitică — intenția exprimată de Donald Trump de a cumpăra Groenlanda de la Danemarca — s-a transformat, câțiva ani mai târziu, într-o realitate strategică serioasă.
De la glumă geopolitică la strategie militară
Potrivit unei analize publicate de Bloomberg, declarațiile președintelui american au avut un efect neașteptat: au determinat Danemarca să regândească modul în care își apără cea mai mare insulă din lume, într-un context marcat de amenințarea crescândă a Rusiei în regiunea Arctică.
Departe de a se teme de o „invazie americană”, autoritățile de la Copenhaga au ajuns să se concentreze pe riscul unei confruntări cu Moscova, care a intensificat construcția de baze militare și infrastructuri strategice în nordul înghețat.
Danemarca își militarizează partea sa de Arctica
În ultimul an, serviciile de informații daneze și-au schimbat radical tonul, avertizând asupra riscurilor tot mai mari de escaladare între NATO și Rusia în zona arctică. În octombrie, guvernul danez a aprobat al doilea pachet militar arctic, care prevede investiții consistente în nave de patrulare, aeronave maritime, spărgătoare de gheață și capabilități de supraveghere a submarinelor.
Acest plan vine după cele mai ample exerciții militare organizate vreodată în Groenlanda, desfășurate în septembrie. Dacă în trecut misiunile vizau salvarea și logistica civilă, acum ele au avut un caracter evident militar, fiind concepute pentru scenarii de război.
Generalul-maior Soren Andersen, comandantul forțelor arctice daneze, a descris Rusia drept o „superputere regională în Arctica”, avertizând că, după războiul din Ucraina, Moscova va redirecționa probabil resursele spre nord, unde își va aplica noile tehnologii dezvoltate pe front.
Cursa arctică: Rusia înaintea NATO
Rusia deține deja un avantaj considerabil. Președintele Vladimir Putin a anunțat în iulie că flota rusă va fi întărită cu nouă submarine și patru nave nucleare Borei-A, livrate în următorii ani. În paralel, Moscova a modernizat o rețea de baze militare de-a lungul coastelor sale nordice, dotate cu piste de aterizare, radare avansate și sisteme de apărare aeriană.
Pe lângă superioritatea tehnologică, Rusia dispune și de cea mai mare flotă de spărgătoare de gheață din lume și de brigăzi specializate în lupta în condiții arctice.
În contrast, infrastructura militară a Danemarcei și a Groenlandei este depășită. Radarul principal este considerat învechit, iar navele de patrulare sunt uzate. Mai mult, majoritatea bazelor se află pe coasta de vest a Groenlandei — orientată spre Canada — în timp ce potențiala amenințare vine dinspre est, dinspre Rusia.
Groenlanda, piesă cheie în arhitectura de securitate NATO
Deși rămâne un teritoriu izolat și slab populat, Groenlanda are o importanță strategică uriașă. În eventualitatea unui conflict între Statele Unite și Rusia, cea mai scurtă rută pentru rachete sau bombardiere ar trece peste Polul Nord, făcând din insulă un punct ideal pentru instalarea de radare, baze aeriene și centre de comandă.
Colaborarea strânsă cu SUA — prin infrastructura de la baza Thule și prin programele comune de supraveghere — a devenit esențială pentru Danemarca, care și-a recunoscut vulnerabilitatea în fața unui potențial atac rusesc.
Vulnerabilități și presiune asupra NATO
Experții de la Centrul pentru Securitate și Reziliență Arctică al Universității din Alaska avertizează că radarele de avertizare timpurie din Groenlanda sunt vulnerabile la rachetele hipersonice rusești. Aceste sisteme ar trebui să detecteze orice atac asupra Statelor Unite, însă viteza și manevrabilitatea noilor arme rusești le pot face ineficiente.
În acest context, premierul danez Mette Frederiksen a cerut ca NATO să trateze Arctica drept o prioritate strategică. Ea a subliniat necesitatea unei cooperări consolidate cu țările nordice și arctice pentru protejarea Groenlandei și întărirea flancului nordic al Alianței.