AUR a depus denunț la DNA pe programul SAFE și cere verificarea contractelor cu Rheinmetall

După ce România a încasat prima tranșă din cel mai mare împrumut european pentru apărare, felul în care au fost împărțite contractele ajunge pe masa procurorilor anticorupție. AUR a anunțat miercuri că a depus un denunț la Direcția Națională Anticorupție privind programul SAFE, susținând că anumiți operatori economici, între care grupul german Rheinmetall, ar fi fost favorizați de Guvern.

Ce infracțiuni cere AUR să fie verificate de procurori

Partidul condus de George Simion le solicită procurorilor să stabilească dacă situațiile semnalate ar putea întruni elementele constitutive ale unor infracțiuni precum abuzul în serviciu, falsul intelectual, uzul de fals sau falsul în declarații. Pe listă mai apar folosirea funcției pentru favorizarea unor persoane și infracțiunile împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene.

Formațiunea cere totodată identificarea persoanelor care au întocmit, avizat, aprobat sau folosit documentele relevante, precum și verificarea dosarelor complete ale achizițiilor.

Argumentul invocat de partid ține de dimensiunea sumelor puse în joc. Prin SAFE, România beneficiază de o asistență financiară de maximum 16,68 miliarde de euro, sub forma unui împrumut european, iar prima plată, de aproximativ 2,5 miliarde de euro, a fost încasată pe 26 august 2026. Din aceasta, circa 800 de milioane de euro ar urma să meargă către tehnică militară și capacități de producție.

POLITICĂ

Cu cine ar vota românii în caz de alegeri anticipate: 85% spun că țara merge prost, dar clasamentul partidelor rămâne neschimbat

POLITICĂ

George Simion forțează intrarea la guvernare și cere alegeri anticipate. „Până cel puțin pe 21 septembrie nu va fi desemnat niciun premier”

„Când sunt în joc asemenea sume, secretomania, lipsa unei urme documentare clare și suspiciunile privind favorizarea unor operatori economici nu pot fi trecute cu vederea”, a transmis AUR într-un comunicat de presă.

Patru contracte ale MApN, semnate cu grupul german

În centrul denunțului stau contractele încheiate de Ministerul Apărării Naționale cu Rheinmetall. Sunt patru înțelegeri semnate în cadrul programului SAFE, iar partidul solicită verificarea concentrării unor contracte de valori foarte mari către același grup industrial.

Cel mai mare este acordul-cadru cu Rheinmetall Automecanica pentru 298 de mașini de luptă ale infanteriei și derivate, în valoare de aproximativ 3,3 miliarde de euro fără TVA. Urmează contractul cu NVL, companie din grupul german, pentru o navă de patrulare maritimă și o vedetă de intervenție pentru scafandri, de 920 de milioane de euro fără TVA, și cel pentru muniție de calibru 35 de milimetri, de aproape 450 de milioane de euro fără TVA. Al patrulea vizează sisteme antidronă și de apărare antiaeriană livrate de Rheinmetall Italia.

Referitor la aceste achiziții, partidul cere procurorilor să analizeze modul în care au fost concepute specificațiile tehnice, ce alți operatori puteau furniza produse echivalente și cum au fost justificate eventualele modificări de preț.

Diferența de preț de la Piranha 5 și lista celor șapte operatori

Un al doilea capitol al denunțului privește proiectul Piranha 5. AUR susține că trebuie lămurit de ce proiectul pentru 139 de transportoare, pentru care ar fi existat capacitate de producție și integrare în România, a fost respins, iar fondurile au fost redirecționate către programul mașinii de luptă a infanteriei.

Partidul invocă o diferență semnalată public: aproximativ 6 milioane de euro pe vehicul, valoare prezentată Parlamentului, față de aproximativ 9,4 milioane de euro în forma finală. Compania implicată a susținut public că nu era vorba despre configurații direct comparabile și că fuseseră cerute numeroase modificări tehnice.

Mai mult, formațiunea ridică semne de întrebare și în cazul sistemului de armament individual, în valoare de 816,6 milioane de euro, unde soluția selectată ar fi ajuns asociată unui al optulea operator, după o listă inițială de șapte. Iar în cazul proiectului OCCULT-AI, de circa 190-200 de milioane de euro, atribuit companiei Digi, partidul cere să se stabilească cine a decis efectiv selectarea operatorului și ce criterii au fost aplicate.

Ce documente cere partidul să fie ridicate de anchetatori

AUR susține că lipsesc documentele publice care să permită verificarea modului în care au fost selectați furnizorii. Partidul admite caracterul sensibil al achizițiilor din domeniul apărării, dar respinge ideea că informațiile clasificate ar bloca orice formă de control.

„Clasificarea nu înseamnă însă absența controlului”, a punctat formațiunea.

Concret, partidul cere DNA ridicarea planului de investiții SAFE și a tuturor versiunilor acestuia, a dosarelor complete ale proiectelor vizate, a referatelor de necesitate, avizelor, ofertelor, evaluărilor și contractelor. Solicitarea merge până la verificarea fișierelor electronice native și a metadatelor, pentru a stabili data reală la care documentele ar fi fost întocmite sau modificate.

Din cele peste 16,6 miliarde de euro, MApN a primit o alocare de circa 9,7 miliarde, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii 4,2 miliarde, iar MAI peste 2,1 miliarde de euro. Planul include 35 de proiecte, dintre care 75% vizează achiziția de echipamente militare, ordine publică și apărare civilă, iar 25% infrastructura rutieră de interes național.