Războiul mandatelor fără sfârșit. Cine îi ține în funcții pe „băieții destoinici” din serviciile secrete

Două proiecte care încearcă să reducă puterea acumulată la vârful serviciilor secrete au fost ținute în sertarul Comisiei de Apărare a Senatului aproape doi ani. Nu au fost respinse, fiindcă respingerea lasă urme, obligă la argumente și produce un vot. Au fost pur și simplu lăsate fără raport.

Schimbarea Nicoletei Pauliuc de la conducerea Comisiei deschide sertarul. Nu garantează însă că legile vor și ieși vii din Parlament.

Pauliuc a fost schimbată. Plenul a confirmat

PNL a înlocuit-o pe Nicoleta Pauliuc cu senatorul Silviu Coșa, iar plenul Senatului a validat deja schimbarea: 61 de voturi pentru, șase împotrivă și o abținere.

PSD ceruse amânarea deciziei și a anunțat că va revendica la negocieri chiar conducerea Comisiei de Apărare.

AUR a apărat însă dreptul PNL de a-și numi omul într-o comisie care îi revine partidului.

AGERPRES

Așadar, noua majoritate informală PSD–AUR nu a blocat instalarea lui Coșa.

Dar adevăratul test va fi votul asupra proiectelor.

Oficial, sancțiune politică. Practic, dispare dopul

Pauliuc nu a fost destituită oficial pentru blocarea reformei serviciilor.

PNL a sancționat mai mulți parlamentari care au încălcat linia partidului și au votat Guvernul Veștea alături de PSD.

Numai că efectul secundar este important:

pleacă exact președinta comisiei care NU a produs rapoartele necesare pentru două proiecte sensibile.

În Parlament, președintele unei comisii controlează programul, ordinea de zi și ritmul lucrărilor.

Un proiect fără raport nu poate ajunge normal la votul final.

Blocajul poate fi obținut fără ca cineva să voteze explicit împotrivă.

Prima lege taie mandatele fără termen

Proiectul L662/2024 limitează conducerea SRI, SIE, SPP, STS, DGPI și DGIA la cel mult două mandate de câte patru ani.

Camera Deputaților l-a adoptat tacit în decembrie 2024.

Senatul, cameră decizională, l-a trimis în procedură de urgență la comisii, cu termen pentru raport 11 februarie 2025.

În septembrie 2026, proiectul figurează încă „în lucru”.

Fișa legislativă a Senatului

Urgența a durat, românește, un an și jumătate.

Pahonțu este șeful SPP din 2005

Necesitatea limitării mandatelor se vede fără microscop.

Lucian Pahonțu conduce SPP din decembrie 2005, traversând mandatele mai multor președinți și nenumărate guverne.

Gabriel Vlase conduce SIE din iulie 2018.

La SRI, funcția de director civil este vacantă după plecarea lui Eduard Hellvig, în iulie 2023, serviciul fiind condus interimar.

Nu trebuie demonstrat că un asemenea șef a comis ceva ilegal pentru a-i limita mandatul.

Principiul democratic este exact invers: nimeni nu trebuie lăsat să acumuleze putere instituțională nelimitată doar fiindcă, deocamdată, pare „destoinic”.

Mandatele fixe nu sunt pedepse. Sunt centuri de siguranță.

A doua lege închide prăvălia de consultanță

Proiectul L601/2024 interzice foștilor angajați SRI să ofere consultanță sau asistență timp de 20 de ani după plecarea din serviciu.

Inițiativa a apărut după dosarul DNA în care foștii generali SRI Florian Coldea și Dumitru Dumbravă au fost acuzați de trafic de influență.

Cei doi au respins acuzațiile, iar dosarul trebuie tratat cu prezumția de nevinovăție.

Problema de sistem rămâne: un fost ofițer nu pleacă doar cu un laptop și o diplomă. Pleacă având contacte, informații, metode și acces la rețele de influență construite în serviciul statului.

Și acest proiect a trecut tacit de Camera Deputaților, iar Senatul îl ține la comisii din noiembrie 2024.

Fișa legislativă

Douăzeci de ani pot fi prea mulți

Ideea este legitimă, dar textul trebuie reparat.

O interdicție profesională de 20 de ani poate fi considerată excesivă dacă nu definește strict ce înseamnă „consultanță”, cui i se aplică și ce activități sunt interzise.

Mai există și problema discriminării: de ce numai foștii angajați SRI, nu și cei din SIE, SPP, DGPI, DGIA sau STS?

Inițiatorii vor să extindă regula la toate serviciile. Este amendamentul corect și, probabil, indispensabil.

Legea nu-i evacuează automat pe actualii șefi

Chiar adoptată, limitarea mandatelor ar urma să producă efecte pentru viitor.

Nu trebuie vândută publicului iluzia că Pahonțu sau Vlase își strâng imediat lucrurile.

Miza reală este alta: România ar introduce pentru prima dată principiul că serviciile nu pot fi conduse pe termen nedefinit de aceiași oameni.

PSD și AUR vor da examenul adevărat

PSD poate susține reforma, o poate dilua prin amendamente sau poate prelua Comisia de Apărare și muta proiectele într-un sertar mai încăpător.

AUR poate vota limitarea mandatelor, perfect compatibilă cu discursul său antisistem, ori poate demonstra că discursul antisistem se oprește exact la ușa serviciilor.

Schimbarea Nicoletei Pauliuc a scos dopul.

Dacă proiectele rămân blocate și sub noua conducere, vom ști că problema nu era un singur senator.

Era întregul sistem politic, unit discret în jurul dreptului câtorva „băieți destoinici” de a deveni mobilier instituțional etern.