Războiul mandatelor fără sfârșit. Cine îi ține în funcții pe „băieții destoinici” din serviciile secrete

Două proiecte care încearcă să reducă puterea acumulată la vârful serviciilor secrete au fost ținute în sertarul Comisiei de Apărare a Senatului aproape doi ani. Nu au fost respinse, fiindcă respingerea lasă urme, obligă la argumente și produce un vot. Au fost pur și simplu lăsate fără raport.

Schimbarea Nicoletei Pauliuc de la conducerea Comisiei deschide sertarul. Nu garantează însă că legile vor și ieși vii din Parlament.

Pauliuc a fost schimbată. Plenul a confirmat

PNL a înlocuit-o pe Nicoleta Pauliuc cu senatorul Silviu Coșa, iar plenul Senatului a validat deja schimbarea: 61 de voturi pentru, șase împotrivă și o abținere.

PSD ceruse amânarea deciziei și a anunțat că va revendica la negocieri chiar conducerea Comisiei de Apărare.

AUR a apărat însă dreptul PNL de a-și numi omul într-o comisie care îi revine partidului.

AGERPRES

Așadar, noua majoritate informală PSD–AUR nu a blocat instalarea lui Coșa.

Dar adevăratul test va fi votul asupra proiectelor.

Oficial, sancțiune politică. Practic, dispare dopul

Pauliuc nu a fost destituită oficial pentru blocarea reformei serviciilor.

PNL a sancționat mai mulți parlamentari care au încălcat linia partidului și au votat Guvernul Veștea alături de PSD.

Numai că efectul secundar este important:

pleacă exact președinta comisiei care NU a produs rapoartele necesare pentru două proiecte sensibile.

În Parlament, președintele unei comisii controlează programul, ordinea de zi și ritmul lucrărilor.

Un proiect fără raport nu poate ajunge normal la votul final.

Blocajul poate fi obținut fără ca cineva să voteze explicit împotrivă.

Prima lege taie mandatele fără termen

Proiectul L662/2024 limitează conducerea SRI, SIE, SPP, STS, DGPI și DGIA la cel mult două mandate de câte patru ani.

Camera Deputaților l-a adoptat tacit în decembrie 2024.

Senatul, cameră decizională, l-a trimis în procedură de urgență la comisii, cu termen pentru raport 11 februarie 2025.

În septembrie 2026, proiectul figurează încă „în lucru”.

Fișa legislativă a Senatului

Urgența a durat, românește, un an și jumătate.

Pahonțu este șeful SPP din 2005

Necesitatea limitării mandatelor se vede fără microscop.

Lucian Pahonțu conduce SPP din decembrie 2005, traversând mandatele mai multor președinți și nenumărate guverne.

Gabriel Vlase conduce SIE din iulie 2018.

La SRI, funcția de director civil este vacantă după plecarea lui Eduard Hellvig, în iulie 2023, serviciul fiind condus interimar.

Nu trebuie demonstrat că un asemenea șef a comis ceva ilegal pentru a-i limita mandatul.

Principiul democratic este exact invers: nimeni nu trebuie lăsat să acumuleze putere instituțională nelimitată doar fiindcă, deocamdată, pare „destoinic”.

Mandatele fixe nu sunt pedepse. Sunt centuri de siguranță.

A doua lege închide prăvălia de consultanță

Proiectul L601/2024 interzice foștilor angajați SRI să ofere consultanță sau asistență timp de 20 de ani după plecarea din serviciu.

Inițiativa a apărut după dosarul DNA în care foștii generali SRI Florian Coldea și Dumitru Dumbravă au fost acuzați de trafic de influență.

Cei doi au respins acuzațiile, iar dosarul trebuie tratat cu prezumția de nevinovăție.

Problema de sistem rămâne: un fost ofițer nu pleacă doar cu un laptop și o diplomă. Pleacă având contacte, informații, metode și acces la rețele de influență construite în serviciul statului.

Și acest proiect a trecut tacit de Camera Deputaților, iar Senatul îl ține la comisii din noiembrie 2024.

Fișa legislativă

Douăzeci de ani pot fi prea mulți

Ideea este legitimă, dar textul trebuie reparat.

O interdicție profesională de 20 de ani poate fi considerată excesivă dacă nu definește strict ce înseamnă „consultanță”, cui i se aplică și ce activități sunt interzise.

Mai există și problema discriminării: de ce numai foștii angajați SRI, nu și cei din SIE, SPP, DGPI, DGIA sau STS?

Inițiatorii vor să extindă regula la toate serviciile. Este amendamentul corect și, probabil, indispensabil.

Legea nu-i evacuează automat pe actualii șefi

Chiar adoptată, limitarea mandatelor ar urma să producă efecte pentru viitor.

Nu trebuie vândută publicului iluzia că Pahonțu sau Vlase își strâng imediat lucrurile.

Miza reală este alta: România ar introduce pentru prima dată principiul că serviciile nu pot fi conduse pe termen nedefinit de aceiași oameni.

PSD și AUR vor da examenul adevărat

PSD poate susține reforma, o poate dilua prin amendamente sau poate prelua Comisia de Apărare și muta proiectele într-un sertar mai încăpător.

AUR poate vota limitarea mandatelor, perfect compatibilă cu discursul său antisistem, ori poate demonstra că discursul antisistem se oprește exact la ușa serviciilor.

Schimbarea Nicoletei Pauliuc a scos dopul.

Dacă proiectele rămân blocate și sub noua conducere, vom ști că problema nu era un singur senator.

Era întregul sistem politic, unit discret în jurul dreptului câtorva „băieți destoinici” de a deveni mobilier instituțional etern.

DREPT LA REPLICĂ Nicoleta Pauliuc:

USR și-a abandonat proiectele prost scrise, iar acum încearcă să-mi transfere responsabilitatea pentru propria inacțiune.

Referitor la acuzația potrivit căreia aș fi blocat în Comisia pentru apărare două proiecte inițiate de parlamentari USR, faptele demonstrează contrariul.

Nu aveam nici competența procedurală, nici puterea individuală de a bloca rapoarte care trebuiau elaborate și votate în comun de mai multe comisii parlamentare.

USR și-a abandonat proiectele prost scrise timp de aproape doi ani. Nu le-a corectat, deși problemele lor erau semnalate oficial încă din 2024. La unul dintre proiecte, un inițiator a depus amendamente abia ieri, după schimbarea mea de la conducerea Comisiei pentru apărare. Acum, USR încearcă să-mi transfere mie responsabilitatea pentru propria inacțiune.

Iată ce știm concret despre aceste proiecte:

1. Proiectul L662/2024 privind limitarea mandatelor conducătorilor serviciilor de informații

Proiectul a fost inițiat de deputații USR Diana Stoica și Emanuel-Dumitru Ungureanu și propune limitarea la două mandate a conducerii SRI, SIE, SPP, STS, DGPI și DGIA.

Susțin limitarea mandatelor conducătorilor serviciilor de informații. Nu susțin însă adoptarea unui text neclar și vulnerabil constituțional.

Consiliul Legislativ a emis avizul negativ nr. 779 din 23 iulie 2024 și a recomandat reconsiderarea în totalitate a propunerii.

În Camera Deputaților, proiectul a fost trimis pentru raport Comisiei pentru apărare și Comisiei comune pentru controlul activității SRI. La 22 octombrie 2024, cele două comisii au propus respingerea proiectului.

Inițiativa nu a fost adoptată printr-un vot favorabil. A trecut tacit la 10 decembrie 2024, prin expirarea termenului constituțional de 45 de zile. A ajuns, astfel, la Senat fără un vot favorabil asumat și fără ca inițiatorii să remedieze problemele semnalate oficial.

Textul nu corelează limitarea mandatelor cu procedurile de numire, revocare și asigurare a interimatului. Nu precizează ce se întâmplă dacă mandatul unui director expiră în cursul unei legislaturi, cine exercită interimatul și dacă perioada de interimat este luată în calcul.

La Senat, raportul trebuia întocmit în comun de Comisia pentru apărare și Comisia comună pentru controlul activității SRI.

În plus, au fost solicitate avize de la:

• Comisia juridică a Senatului;
• Comisia parlamentară specială pentru controlul activității SIE;
• Comisia comună permanentă în domeniul securității naționale.

Potrivit fișei legislative, niciunul dintre aceste trei avize nu figurează ca fiind transmis.

2. Proiectul L601/2024 privind activitatea foștilor angajați ai serviciilor de informații

Proiectul a fost inițiat de deputații USR Emanuel-Dumitru Ungureanu, Marius-Andrei Miftode și Diana Stoica.

În forma inițială, le interzicea cadrelor militare și angajaților civili ai SRI să desfășoare, direct sau indirect, orice activitate de consultanță ori asistență timp de 20 de ani după plecarea din serviciu.

Proiectul a primit avize negative din partea Consiliului Legislativ, a Consiliului Economic și Social și a CSAT.

Consiliul Legislativ a avertizat că textul este neclar și imprevizibil și că poate afecta dreptul la muncă, egalitatea în drepturi și libertatea economică. Proiectul nu definea activitățile de „consultanță sau asistență”, nu justifica durata interdicției și nu prevedea nicio sancțiune în cazul nerespectării sale.

În plus, proiectul se aplica exclusiv foștilor angajați ai SRI, fără să explice de ce nu îi viza și pe cei ai SIE, SPP, STS, DGPI sau DGIA.

În Camera Deputaților, Comisia pentru apărare și Comisia comună pentru controlul activității SRI au adoptat un raport de respingere la 24 septembrie 2024. Și acest proiect a trecut tacit, la 11 noiembrie 2024, fără un vot favorabil asumat.

Abia ieri, după schimbarea mea din funcție, unul dintre inițiatori a depus amendamente pentru a extinde interdicția și asupra celorlalte servicii de informații. Depunerea acestor amendamente confirmă că forma inițială avea probleme pe care USR le cunoștea încă din 2024, dar pe care nu le-a corectat timp de aproape doi ani.

Iar acest amendament rezolvă, cel mult, una dintre probleme. Nu clarifică automat caracterul excesiv al termenului de 20 de ani, sensul activităților de consultanță și asistență, proporționalitatea restrângerii dreptului la muncă, situația personalului civil sau sancțiunile aplicabile.

La Senat, raportul asupra L601/2024 trebuia întocmit în comun de Comisia pentru apărare și Comisia comună pentru controlul activității SRI.

Au fost solicitate avize de la:

• Comisia juridică a Senatului;
• Comisia pentru drepturile omului;
• Comisia comună permanentă în domeniul securității naționale.

Dintre acestea, numai Comisia pentru drepturile omului figurează în fișa legislativă cu un aviz favorabil, transmis la 26 noiembrie 2024. Avizele Comisiei juridice și Comisiei comune în domeniul securității naționale nu figurează ca fiind transmise.

În cazul ambelor proiecte, raportul trebuia întocmit în comun de Comisia pentru apărare și Comisia pentru controlul activității SRI. În cazul ambelor proiecte lipseau și documente solicitate altor comisii.

Un raport comun nu este întocmit, votat sau semnat de un singur parlamentar. Președintele Comisiei pentru apărare nu poate decide în numele celeilalte comisii raportoare și nu poate vota în numele membrilor celor două comisii.

Prin urmare, afirmația că eu aș fi blocat aceste proiecte nu este susținută de fișele legislative și nici de procedura parlamentară.

Susțin limitarea mandatelor conducătorilor serviciilor de informații și întărirea controlului parlamentar asupra serviciilor. Dar responsabilitatea unui parlamentar nu este să voteze un slogan, ci o lege clară, coerentă, constituțională și aplicabilă.

USR a avut aproape doi ani pentru a-și corecta proiectele. Nu a făcut-o. Iar acum, după schimbarea mea din funcție, încearcă să transforme propria inacțiune într-o acuzație împotriva mea.