Aurul României, păzit la Londra: De ce BNR nu repatriază rezervele și cum explică Mugur Isărescu strategia
:format(webp):quality(80)/https://www.puterea.ro/wp-content/uploads/2025/02/Mugur-Isarescu-Sursa-foto-Inquam-Photos-Sabin-Cirstoveanu.jpg)
Banca Națională a României (BNR) își apără politicile privind administrarea rezervei internaționale de aur printr-un document semnat de guvernatorul Mugur Isărescu, în care subliniază că deciziile privind structura și dimensiunea rezervelor sunt guvernate de principii de prudență, echilibru și eficiență.
Explicațiile au venit ca răspuns la o interpelare adresată de deputatul Robert Alecu privind situația rezervelor de aur ale României și necesitatea repatrierii acestora.
Principii de administrare: siguranță și lichiditate
Conform documentului, administrarea rezervelor internaționale — compuse din aur și valute convertibile — se face în baza unui cadru legal stabilit prin Legea nr. 312/2004, care impune ca deciziile strategice în acest domeniu să fie adoptate de Consiliul de Administrație al BNR. Obiectivele-cheie urmărite de banca centrală sunt siguranța și lichiditatea activelor, în vederea consolidării bonității financiare internaționale a României și reducerii costurilor de finanțare externă.
BNR precizează că, în activitatea de administrare a rezervelor, aplică un management „prudent și eficace”, punând accent pe diversificarea riscurilor și pe menținerea unui nivel adecvat al rezervelor. Acest cadru de acțiune este comun băncilor centrale din întreaga lume, dar se adaptează în funcție de specificul fiecărei economii — dezvoltate sau emergente.
Ponderea aurului în rezervele internaționale
Din 2007, stocul de aur al României s-a menținut relativ constant la circa 104 tone. Ca pondere în rezervele internaționale totale, aurul reprezintă aproximativ 11%, cu variații influențate de evoluția cursului valutar, a volumului total al rezervelor și a prețului internațional al aurului.
În ceea ce privește locația fizică a acestui aur, 61,24 tone se află depozitate în custodie la Banca Angliei, iar 42,46 tone sunt păstrate în Tezaurul BNR din România. Potrivit instituției, această distribuție echilibrată face parte din strategia de diversificare a riscurilor, o practică frecventă în rândul băncilor centrale.
Repatrierea aurului: practică justificată sau populism economic?
În document, BNR face referire la deciziile unor țări precum Germania, Olanda sau Austria de a repatria parțial aurul aflat în străinătate, subliniind că aceste mișcări au avut la bază aceleași considerente de diversificare a riscurilor ca și în cazul României. De asemenea, sunt menționate cazurile Ungariei, Poloniei și Cehiei, țări care au anunțat recent achiziții de aur, dar ale căror rezerve, la momentul deciziei, erau semnificativ mai mici decât cele ale României.
BNR amintește că aurul depozitat la Banca Angliei aparține integral României, nu este gajat și nu există restricții legale privind repatrierea acestuia, conform raportului anual prezentat Parlamentului și auditat de KPMG.
Costuri și inspecții anuale
Costurile legate de depozitarea aurului la Banca Angliei sunt publicate anual, în cadrul situațiilor financiare ale BNR. Conform celor mai recente date, aferente anului 2023, aceste cheltuieli sunt prezentate transparent în raportul public al instituției.
Totodată, BNR organizează anual inspecții fizice la Banca Angliei, în cadrul cărora verifică vizual și prin cântărire un eșantion de lingouri. Ultima astfel de inspecție a avut loc în octombrie 2024 și, potrivit instituției, nu au fost constatate nereguli.
r815A