Austria, acuzată de discriminare și pierderi financiare în urma veto-ului pe Schengen: Parlamentul European cere trimiterea în judecată

Parlamentul European a adoptat o rezoluție dură împotriva Austriei din cauza veto-ului pe Schengen, cerând trimiterea acesteia în judecată pentru discriminarea românilor și producerea de pierderi financiare semnificative în România și Bulgaria.

Rezoluția a fost aprobată miercuri, obținând 526 voturi pentru, 57 voturi împotrivă și 42 abțineri, conform unui comunicat oficial. Deși rezoluția nu are putere juridică, ea reprezintă un semnal politic important

Veto-ul Austriei a creat un sentiment antieuropean. Acesta a provocat daune majore economiilor din România și Bulgaria. De asemenea, a avut un impact negativ asupra mediului. Deoarece la granițe se înregistrează o poluare masivă cauzată de orele lungi de așteptare pentru controalele de frontieră.

Deputații europeni solicită Consiliului să aprobe aderarea României și Bulgariei la spațiul de liberă circulație Schengen până la sfârșitul anului 2023.

Răzvan Nicolescu, fost ministru al Energiei și fost președinte al Autorității UE de Reglementare în domeniul Energiei (ACER), a condus Asociația pentru Energie Curată și Combaterea Schimbărilor Climatice. În luna martie, asociația a depus o petiție în fața Comisiei de petiții din Parlamentul European, solicitând intervenția juridică a instituției în procesul de aderare a României la Schengen.

10:41 • POLITICĂ

Doi europarlamentari români, în topul absenteiștilor din Parlamentul European

19:02 • Internațional

A început ultima sesiune a Parlamentului European din actuala legislatură

Parlamentul European a mai adoptat patru rezoluții prin care cere aderarea României și Bulgariei la Schengen. Rezoluțiile PE nu au forță juridică, dar reprezintă un instrument de presiune politică.

România și Bulgaria se confruntă cu întârzieri, costuri suplimentare și poluare la granițe față de Austria

Rezoluția arată că cetățenii din Bulgaria și România sunt discriminați. Deoarece se confruntă cu întârzieri, dificultăți birocratice și costuri suplimentare atunci când călătoresc sau fac afaceri în străinătate. În comparație cu omologii lor din spațiul Schengen, se arată în text.

Deputații europeni observă că românii și bulgarii se confruntă cu întârzieri semnificative la punctele de trecere a frontierei. Acestea pot dura de la câteva ore până la zile. Întârzierile sunt în contrast puternic cu perioada de 10 minute fără controale de frontieră la frontierele interne. Acest aspect agravează condițiile de muncă ale șoferilor de camion.

Blocarea liberei circulații a mărfurilor între statele membre ale UE cauzează prejudicii pieței unice europene. De asemenea, textul evidențiază impactul negativ asupra mediului, care este în contradicție cu obiectivele de neutralitate climatică ale Uniunii Europene, fiind considerate „daune ireparabile”. Sănătatea șoferilor, a agenților vamali și a locuitorilor din apropierea punctelor de trecere a frontierei este pusă în pericol de poluarea crescută generată de numeroasele vehicule care așteaptă zilnic să treacă granița. Deputații europeni atrag atenția că aproximativ 46.000 de tone de CO2 sunt emise anual în această situație.

Rezoluția solicită Comisiei Europene să evalueze costurile și daunele de mediu suferite de România și Bulgaria din iunie 2011 ca rezultat al ”refuzului nejustificat” de a li se permite aderarea la Spațiul Schengen. De asemenea, se încurajează ca și Comisia să examineze opțiunile de compensare financiară. Deputații europeni subliniază că situația actuală este exploatată în scopuri de propagandă anti-UE, inclusiv de propaganda rusă, și ”subminează capacitatea Uniunii Europene de a promova valorile și buna guvernare în țările terțe”.

În prezent, toate statele membre ale UE, cu excepția Bulgariei, Ciprului, Irlandei și României, fac parte din spațiul de liberă circulație Schengen, care include, de asemenea, statele non-UE Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein. Comisia Europeană a evaluat că Bulgaria și România sunt pregătite să adere la Schengen, iar Parlamentul European a susținut în mod repetat aderarea acestora, cel mai recent printr-o rezoluție din 5 octombrie 2022 și o dezbatere din 14 decembrie 2022.