Autismul, drama invizibilă a României: mituri și relități

În România, autismul (sau tulburările de spectru autist / TSA, cum mai sunt cunoscute) reprezintă o realitate dură și, în același timp, prea puțin recunoscută. Estimările internaționale indică faptul că între 1% și 3,2% din populație se confruntă cu această condiție, ceea ce ar însemna între 190.000 și 600.000 de români.

În lipsa unui registru național sau a unor politici coerente de sprijin, persoanele cu TSA și familiile lor trăiesc o dramă invizibilă, confruntându-se cu dificultăți uriașe în accesarea serviciilor de sănătate, educație și integrare socială.

Percepția românilor: autismul, între necunoaștere și prejudecăți

Un sondaj realizat de Allianz-Țiriac în august 2025 arată un tablou îngrijorător. Doar 2% dintre respondenți consideră că persoanele cu TSA beneficiază de sprijin adecvat pentru o viață independentă. Peste 80% apreciază că susținerea este limitată sau inexistentă, iar două treimi cred că terapiile și tratamentele necesare implică cheltuieli foarte mari.

Datele mai arată că aproape 4 din 10 români cunosc o persoană diagnosticată cu autism, însă peste jumătate dintre respondenți recunosc că știu foarte puțin sau chiar nimic despre această tulburare. Confuzia și miturile false persistă: 36% dintre români cred că persoanele cu autism nu pot avea o viață independentă, 35% consideră că autismul este o boală ce se poate vindeca. În același timp, 2 din 10 respondenți cred că autismul este ușor de recunoscut vizual, iar 16% indică autismul ca fiind un fenomen „nou”, apărut în ultimele decenii.

06:25, 06.09.2025 • ACTUALITATE

O șansă pentru viitor. Campus dedicat tinerilor cu autism, deschis în România

18:58, 05.09.2025 • ECONOMIE

Economia României surprinde Europa: creștere dublă a PIB față de media UE

Procente mai mici din populație, dar deloc neglijabile, cred unele mituri și mai periculoase, precum ideea că autismul este cauzat de vaccinuri (8,7%), că autismul este o consecință a alimentației sau expunerii la ecrane (6,6%) sau că persoanele cu autism nu pot merge la școală, nu pot lucra și nu pot avea prieteni (9,9%).

Lipsa serviciilor specializate accentuează excluziunea socială

Pentru mulți dintre cei afectați, autismul nu reprezintă doar o provocare medicală, ci și una socială. Familiile se confruntă cu liste de așteptare, proceduri birocratice și absența centrelor specializate, în special după vârsta adolescenței.

Potrivit sondajului, cele mai mari nevoi identificate sunt accesul gratuit la terapii de recuperare, educație adaptată, diagnostic timpuriu și sprijin pentru tranziția la viața de adult și integrarea pe piața muncii.

Pentru a răspunde acestor lipsuri, Asociația NIA Neurodiversity Academy, condusă de Steluța Moisescu, a pus bazele Campusului Lumya, primul ecosistem integrat de sprijin pentru tinerii cu autism din România. Proiectul, dezvoltat lângă București, beneficiază de o investiție de 1 milion de euro din partea Allianz-Țiriac.