Autorităţi centrale şi locale din Bucureşti-Ilfov şi specialişti au discutat, luni, despre măsuri privind protecţia apelor

Reprezentanţi ai autorităţilor centrale şi locale din Bucureşti-Ilfov, alături de coordonatori şi specialişti au discutat, luni, despre implementarea, monitorizarea şi controlul Directivei Nitraţi, în cadrul reuniunii zonale „Gunoiul de grajd – bunăstare pentru fermieri! Măsuri locale pentru dezvoltarea şi protecţia apelor”.

Evenimentul a fost organizat de Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP), prin Unitatea de Management a Proiectului „Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienţi” (CIPN).

Conform site-ului ministerului de resort, decizia luată în anul 2013 de a alinia întreg teritoriul ţării cu prevederile Directivei Cadru privind Apele şi a Directivei Nitraţi a ridicat o serie de provocări atât MMAP, cât şi Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR). Astfel, Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) şi alte fonduri guvernamentale sunt disponibile pentru a sprijini o serie de activităţi care vor contribui direct sau indirect la reducerea generală a poluării cu nitraţi.

„Cu toate acestea, criteriile de eligibilitate stabilite în cadrul PNDR 2014-2020 exclud în mare parte fermierii de subzistenţă, de dimensiuni mici, gospodăriile şi infrastructura comunală dedicată managementului deşeurilor de origine animalieră şi Codului de Bune Practici Agricole (CBPA). Prin urmare, pentru a asigura implementarea Directivei Nitraţi a UE în cazul micilor gospodării şi ferme, finanţarea adiţională va sprijini extinderea la nivel naţional a activităţilor demarate în cadrul PI acoperind toate regiunile agroclimatice din ţară cu investiţii în circa 100 de comune foarte expuse la poluarea cu nitraţi, din toate cele 11 bazine hidrografice din România”, se menţionează pe pagina dedicată Directivei Nitraţi.

România a primit un împrumut de la Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare şi un Grant de la Fondul Global de Mediu pentru a sprijini implementarea Proiectului „Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienţi” în localităţile selectate ca vulnerabile sau potenţial vulnerabile la poluarea cu nutrienţi (ZVN). Proiectul original s-a încheiat pe 31 mai 2017.

Începând din 2016, România a primit de la Banca Mondială un nou împrumut (Finanţarea Adiţională), în aşa fel încât proiectul să continue implementarea măsurilor necesare pentru îndeplinirea cerinţelor Directivei Nitraţi a UE, având în vedere provocările continue la nivel naţional referitoare la poluarea cu nutrienţi, cu care se confruntă România, şi pe baza experienţei de succes înregistrate de proiectul original.

Finanţarea Adiţională (FA) a intrat în vigoare în aprilie 2017, iar obiectivul de dezvoltare al proiectului pe parcursul celei de-a doua faze (FA) este de a sprijini Guvernul României în îndeplinirea cerinţelor Directivei Nitraţi a UE la nivel naţional.

Pentru atingerea acestui obiectiv, proiectul urmăreşte implementare unei game largi de intervenţii.

Astfel, sunt prevăzute investiţii la nivelul comunităţilor locale pentru reducerea poluării cu nutrienţi. „Această componentă va sprijini investiţiile şi practicile de management concrete pentru reducerea poluării cu nutrienţi din agricultură, creşterea animalelor şi activităţi umane. Aceasta se bazează pe experienţa şi lecţiile învăţate în cadrul proiectului iniţial şi include sprijin pentru o serie de investiţii care pot include sisteme de colectare şi compostare a gunoiului de grajd, managementul gunoiului de grajd, producerea de biogaz din deşeuri animaliere şi/sau sisteme de canalizare şi tratare a apelor uzate în aproximativ 100 de comune care prezintă un risc ridicat la poluarea cu nitraţi, din toate cele 11 bazine hidrografice ale României”, notează sursa citată.

De asemenea, este vizată consolidarea instituţională şi consolidarea capacităţii cu autorităţile relevante de la nivel naţional şi local, instituţiile, agenţiile şi factorii interesaţi cu atribuţii în reglementarea, implementarea, monitorizarea şi raportarea în conformitate cu cerinţele Directivei Nitraţi şi a Directivei Cadru Apă ale UE. Proiectul va mai contribui şi instruirea de specialitate pentru personalul MMAP, Administraţia Naţională „Apele Române” (ANAR), MADR, Agenţia de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură (APIA), agenţiile pentru protecţia mediului, Garda Naţională de Mediu şi inspectoratele de sănătate publică, precum şi staţiile de cercetare şi oficiile judeţene pentru studii pedologice şi agrochimice.

În plus, există componenta de informare şi conştientizare publică în vederea îmbunătăţirii condiţiilor de salubritate în mediul rural în toate regiunile agroclimatice ale ţării, implementarea bunelor practici agricole şi organizarea de workshop-uri naţionale, şi regionale, vizite pe teren şi vizite de studiu pentru diseminarea cunoştinţelor şi a abilităţilor referitoare la tehnologiile ecologice accesibile.

Finanţarea Adiţională a devenit efectivă în 13 aprilie 2017, fiind ratificată de România prin Legea 46/03 aprilie 2017.

Proiectul „Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienţi” este parte a demersurilor Guvernului României de asigurare a implementării Directivei Nitraţi, prin care se urmăreşte reducerea poluării cu nutrienţi din surse agricole.

Iniţiativa a demarat, iniţial, în 2008 şi s-a încheiat în 2017, fiind finanţate 86 de platforme de management de gunoi de grajd. Finanţarea adiţională a proiectului a fost alocată pentru cinci ani, până în martie 2022. În această fază a proiectului vor fi finanţate peste 86 de comunităţi locale.

Mai multe articole...

Cele mai citite articole