Avertisment despre riscul ascuns al ChatGPT. „OpenAI deține cea mai detaliată înregistrare a gândurilor private”
Discuția despre inteligența artificială nu mai este de mult doar despre tehnologie. O fostă cercetătoare implicată în dezvoltarea ChatGPT atrage atenția asupra unui risc care, în opinia sa, este ignorat de milioane de utilizatori: pierderea autonomiei psihologice într-un ecosistem dominat de interese comerciale.
Avertismentul vine din partea lui Zoë Hitzig, care a lucrat mai mulți ani ca cercetătoare pentru OpenAI, compania care a creat ChatGPT. Potrivit relatărilor Mediafax și publicației El Economista, Hitzig a părăsit compania la începutul anului 2026, invocând un conflict etic legat de direcția în care se îndreaptă platforma.
Dincolo de confidențialitate
În centrul nemulțumirii sale s-a aflat decizia de a introduce publicitate în chatbot. Pentru Hitzig, problema nu ține doar de protecția datelor personale, ci de un nivel mai profund al relației dintre utilizator și inteligența artificială.
De la lansarea ChatGPT, tot mai mulți oameni au început să folosească platforma pentru întrebări intime: temeri medicale, probleme de cuplu, dileme existențiale sau convingeri religioase. Mulți au făcut acest lucru plecând de la premisa că interacționează cu un instrument neutru, lipsit de interese ascunse.
Potrivit fostei cercetătoare, introducerea publicității schimbă fundamental această percepție. Publicitatea modernă se bazează pe personalizare, iar o platformă care are acces la întrebări și confesiuni extrem de sensibile poate deveni un instrument de influență subtilă.
„OpenAI deține cea mai detaliată înregistrare a gândurilor private ale oamenilor care a fost vreodată adunată”, a declarat Hitzig.
Întrebarea care incomodează
Zoë Hitzig ridică o întrebare directă: pot utilizatorii avea încredere că aceste date nu vor fi folosite într-un mod care să le afecteze libertatea de decizie?
În opinia sa, riscul nu se limitează la afișarea unor reclame personalizate. Inteligența artificială, capabilă să adapteze răspunsurile la profilul psihologic al utilizatorului, ar putea influența subtil opinii, comportamente sau alegeri, în funcție de interesele comerciale ale companiilor.
„Nu este doar o chestiune de confidențialitate: este o chestiune de autonomie psihologică”, susține fosta cercetătoare.
Presiunea financiară și modelul de monetizare
Costurile operaționale ridicate ale dezvoltării și întreținerii sistemelor de inteligență artificială împing companiile tehnologice către modele de monetizare agresive. Direcția adoptată, avertizează Hitzig, seamănă tot mai mult cu cea a rețelelor sociale precum Facebook: publicitate și valorificarea datelor personale.
Această evoluție, spune ea, intră în contradicție cu promisiunile inițiale privind protecția confidențialității și neutralitatea platformelor de inteligență artificială, într-un moment în care tot mai mulți utilizatori tratează aceste instrumente ca pe spații de confesiune și consiliere personală.