Avram Gal, despre cum România a ajuns la răscruce: Prinsă între Bruxelles și Washington

Alegerile prezidențiale recente din România au produs nu doar tensiuni interne, ci și o destabilizare a echilibrului extern, cu efecte potențial devastatoare pentru relația strategică dintre România și Statele Unite. Într-un articol publicat de Townhall pe 26 mai 2025, analistul Gavin Wax lansează acuzații grave legate de presupusa implicare a Uniunii Europene în procesul electoral românesc. În acest context, vicepreședintele PSD Cluj, Avram Gal, atrage atenția asupra unui aspect crucial, deseori ignorat în dezbaterile interne: riscul real al unei rupturi de fond în relația României cu Statele Unite ale Americii. 

Avram gal, despre tăcerea Washingtonului – un protest diplomatic mascat

Conform articolului, Bruxelles-ul ar fi exercitat presiuni pentru impunerea unui candidat „acceptabil” și pentru marginalizarea vocii conservatoare, ilustrată de fostul favorit Călin Georgescu, eliminat din cursă prin anchete penale.

„Este un moment de cotitură în politica externă a României. Dacă ignorăm semnalele tăcerii venite de la Washington, riscăm să pierdem nu doar un aliat strategic, ci și protecția și susținerea care au contribuit decisiv la stabilitatea noastră în ultimele decenii”, a explicat Avram Gal.

14:56, 24.05.2025 • POLITICĂ

Avram Gal explică de ce România are nevoie urgentă de o lege a lobby-ului: Condiție esențială pentru o democrație matură

08:02, 24.05.2025 • TEHNOLOGIE

Discuții la Bruxelles: Ce vrea România în domeniul politicilor spațiale

Niciun mesaj oficial de felicitare nu a venit din partea președintelui Donald Trump, a vicepreședintelui J.D. Vance, a Departamentului de Stat sau a ambasadei SUA la București după alegerile prezidențiale. În context diplomatic, această absență a reacției este mai mult decât un detaliu de protocol — este o formă discretă de protest.

„În diplomație, lipsa unei reacții este adesea mai grăitoare decât o declarație oficială. SUA nu au felicitat noul președinte al României, iar asta trebuie interpretat ca o rezervă clară față de modul în care s-au desfășurat alegerile,” a subliniat Avram Gal.

Această reținere este cu atât mai semnificativă cu cât vine din partea unei administrații americane considerate prietenoase față de România — aceeași care a consolidat prezența NATO în regiune și a sprijinit proiecte comune majore.

Factorii care au contribuit la răcirea relațiilor

Avram Gal identifică mai mulți factori care au dus la actuala situație tensionată:

• Absența consultării cu SUA în dosare strategice;

• Alinierea necondiționată la politicile nucleului dur al UE, în defavoarea echilibrului transatlantic;

• Lipsa de reacție a autorităților române față de acuzațiile de ingerință externă în alegeri;

• Scăderea implicării active în Inițiativa celor Trei Mări, o platformă regională susținută de SUA.

„S-a pierdut contactul direct, autentic, cu Washingtonul. România nu mai apare ca o țară predictibilă, iar imaginea de partener de încredere a fost serios afectată.”

Potrivit vicepreședintelui PSD Cluj, riscurile sunt de natură geopolitică și economică: o eventuală ruptură de Statele Unite ar putea însemna revizuirea cooperării în domeniul apărării, reducerea investițiilor americane și marginalizarea României în arhitectura de securitate euroatlantică.

„Dacă SUA încep să ne privească drept o piesă nesigură pe tabla regională, pierdem enorm: nu doar sprijinul militar, ci și încrederea investitorilor, influența în UE și capacitatea de a ne apăra interesele.”

Ce poate face România pentru a repara relația

Pentru a redresa cursul relației cu SUA, Avram Gal susține un set clar de măsuri:

1. Recunoașterea relației strategice cu SUA ca pilon de securitate națională, cu declarații ferme din partea noului președinte;

2. Inițierea unei anchete independente privind presupusele ingerințe externe în alegeri, în special acuzațiile privind presiuni pentru cenzura opoziției pe Telegram;

3. Vizite oficiale urgente la Washington, conduse de președinte și ministrul de externe, pentru relansarea dialogului bilateral;

4. Reechilibrarea discursului oficial față de UE, afirmând independența strategică a României în fața presiunilor birocrației de la Bruxelles;

5. Lansarea unei noi platforme româno-americane de cooperare, în domenii precum securitate, energie nucleară, inteligență artificială și digitalizare.

Avram Gal avertizează că România nu mai are mult timp la dispoziție. Tăcerea Statelor Unite este un semnal serios, iar pasivitatea autorităților române poate duce la o izolare internațională cu efecte de durată.

„Fereastra de oportunitate încă este deschisă, dar nu va rămâne așa mult timp. E nevoie de curaj, claritate și acțiune. România nu își poate permite luxul tăcerii. România, înainte de toate!”