Azi e 8 martie: Ce s-a întâmplat cu drepturile femeilor în ultimele luni

Publicat: 08 mart. 2024, 14:23, de Cristian Matache, în Internațional , ? cititori
Azi e 8 martie: Ce s-a întâmplat cu drepturile femeilor în ultimele luni

Războiul din Gaza, legislația din unele state din SUA, deciziile din Franța și Mexic și sărutul de la Cupa Mondială de Fotbal sunt câteva dintre evenimentele care au afectat viețile femeilor în ultima perioadă.

În Ziua Internațională a Femeii, Secretarul General al ONU, António Guterres, a îndemnat la acțiuni mai rapide pentru realizarea egalității de gen, în contextul a ceea ce el a descris drept „o reacție violentă împotriva drepturilor femeilor”.

„Miliarde de femei și fete se confruntă cu marginalizare, injustiție și discriminare, în timp ce epidemia persistentă a violenței împotriva femeilor îngrozește umanitatea,” a declarat el săptămâna trecută.

Washington Post prezintă câteva dintre evenimentele cheie care au afectat femeile în diferite părți ale lumii în ultimul an.

Impact devastator asupra femeilor în războiul Israel-Gaza

În cele cinci luni de la începerea războiului Israel-Gaza, peste 30.800 de persoane din Fâșie au fost ucise și peste 72.298 au fost rănite, conform datelor furnizate de Ministerul Sănătății de acolo, care nu fac distincție între civili și combatanți.

Bombardamentele extinse ale Israelului în Gaza dens populată au lăsat cea mai mare parte a populației sale strămutată – inclusiv 1 milion de femei și fete, conform Entității Națiunilor Unite pentru egalitatea de gen și emanciparea femeilor (UN Women). Aproape jumătate din populația din Gaza, de peste 2 milioane, este reprezentată de copii. Mii de femei însărcinate se confruntă cu perspectiva de a naște în corturi sau pe stradă, în contextul avertismentelor internaționale privind foametea, boala și prăbușire a sistemului de sănătate din Gaza. Numărul avorturilor spontane și al nașterilor premature a crescut, conform medicilor și grupurilor de ajutor.

Jamie McGoldrick, coordonatorul umanitar al ONU pentru teritoriul palestinian ocupat, a declarat joi că femeile strămutate în taberele pe care le-a vizitat în sudul Gaza au raportat hărțuire sexuală și violență de gen acolo. În mod separat, experții în drepturile omului ai ONU au exprimat îngrijorare în legătură cu rapoartele privind „tratamentul inuman și degradant” al femeilor și fetelor palestiniene arestate de forțele israeliene în Gaza și în teritoriile ocupate din Cisiordania.

În Israel, atacul transfrontalier al Hamasului la 7 octombrie a ucis aproximativ 1.200 de persoane și a rănit alte mii. Oficiali și analiști au spus că ambuscada în orașe, case și la un festival de muzică a fost planificată meticulos pentru a ucide cât mai mulți civili posibil. Militanții au capturat 253 de ostatici, conform datelor din Israel, care includ în numărul lor și ostaticii care au fost uciși cu trupurile lor încă ținute în Gaza. Peste 112 ostatici au fost eliberați sau eliberați – majoritatea femei și copii. Unii dintre ostaticii despre care se crede că sunt încă în viață în Gaza sunt femei.

O echipă de experți ONU a raportat în această săptămână că există „motive întemeiate să se creadă” că unele victime ale atacului din 7 octombrie au fost agresate sexual, inclusiv prin viol și viol în grup. S-a constatat că există „informații clare și convingătoare” că a existat violență sexuală și tortură împotriva unora dintre cei luați ostatici și că violența „ar putea continua”. Ostaticii eliberați au raportat rații limitate, neglijență medicală și izolare în timpul captivității.

„Știu ce înseamnă să fiu o fată acolo, să fiu pregătită să vină și să-mi ucidă sufletul în orice moment. Este mai înspăimântător decât moartea însăși”, a spus Maya Regev, o fostă ostatică, marți, la un eveniment de Ziua Internațională a Femeii în parlamentul Israelului, cerând eliberarea ostaticilor.

Statele din SUA continuă să impună restricții privind avortul

Drepturile reproductive rămân un subiect polarizant pentru alegători într-un an de alegeri prezidențiale. Aproape doi ani după ce Curtea Supremă a invalidat decizia Roe v. Wade – eliminând un drept constituțional la avort care a existat timp de 50 de ani – președintele Biden încearcă să mobilizeze baza democratică pentru a păstra accesul la avort, în timp ce opozantul său republican, fostul președinte Donald Trump, a declarat că este „mândru” să fi contribuit la anularea Roe prin consolidarea unei majorități conservatoare în Curtea Supremă.

Impactul deciziei Curții Supreme privind avortul din 2022 se resimte încă. Aproape una din trei femei cu vârste între 15 și 44 de ani trăiesc în state în care avortul este interzis sau aproape interzis. În aprilie 2023, Florida a adoptat o lege care interzice avortul după șase săptămâni, ceea ce ar interzice în mare parte avorturile în al treilea stat cel mai populat din țară, dacă Curtea Supremă a Floridei permite punerea în aplicare a legii. Pe de altă parte, mai multe state, printre care California, Kansas și Michigan, au luat măsuri pentru a se asigura că drepturile de avort sunt protejate în constituțiile lor.

Fertilizarea in vitro este un alt subiect sensibil în Statele Unite după ce Curtea Supremă din Alabama a decis în februarie că embrionii congelați sunt considerați persoane și că indivizii pot fi făcuți responsabili pentru distrugerea lor.

O participantă își exprimă sentimentele la mitingul susținătorilor proiectului de lege privind protejarea fertilizării in vitro, desfășurat la Alabama State House pe 28 februarie.(Julie Bennett/Reuters)

Decizia fără precedent a creat turbulențe în tratamentul FIV acolo și a declanșat un dezbateri mai largă privind definiția persoanei. În urma deciziei, guvernatorul din Alabama, Kay Ivey (R), a semnat miercuri seara o lege pentru a proteja furnizorii și pacienții care fac FIV de răspunderea legală dacă embrionii pe care îi creează sunt deteriorați sau distruși. La fel ca Ivey, mulți republicani din întreaga țară au apărat tratamentul, distanțându-se de decizia din Alabama.


Franța și Mexic iau măsuri pentru protejarea accesului la avort

În contrast cu alte țări, precum Franța și Mexic, care adoptă măsuri pentru protejarea drepturilor femeilor privind avortul. În această luna, legislatorii francezi au votat pentru a garanta explicit drepturile la avort în constituția țării. Amendamentul definește avortul drept o „libertate garantată”, iar președintele Emmanuel Macron a salutat decizia.

Mii de oameni s-au adunat în Paris pentru a sărbători, agitând steaguri franceze în timp ce Turnul Eiffel a fost luminat cu cuvintele „Corpul meu, Alegerea mea.” Franța a decriminalizat avortul în 1975, făcându-l legal pentru orice motiv până în săptămâna a 14-a de sarcină – o politică mai restrictivă decât cea din aproape jumătate din statele SUA, unde avortul este protejat mult după săptămâna a 14-a.

Franța devine prima țară care își consfințește explicit drepturile la avort în constituție.

În septembrie, Mexicul a luat măsuri pentru extinderea accesului la avort, după ce Curtea Supremă a decis să decriminalizeze procedura în facilitățile de sănătate federale.

Decizia înseamnă că peste 70% din femeile din Mexic – inclusiv toți cei care folosesc sistemul federal de sănătate – vor avea acces la avort legal, potrivit Grupului de Informare pentru Alegerea Reproductivă, organizația non-profit care a dus cazul la Curtea Supremă. Grupul a numit decizia un „piatră de hotar istorică”, marcând o acceptare tot mai mare a procedurii în America Latină, majoritar catolică.


Sărutul de la Cupa Mondială a provocat indignare în Spania

Jucătoarele spaniole sărbătoreau victoria împotriva Angliei la Cupa Mondială feminină în Sydney la sfârșitul lui august când președintele federației spaniole de fotbal a sărutat o jucătoare pe buze. Incidentul – pe care jucătoarea l-a catalogat drept neconsensual – a stârnit indignare națională și internațională. A evidențiat, de asemenea, problemele continue legate de atitudinea față de consimțământ și hărțuire în Spania.

Federația spaniolă de fotbal a susținut inițial președintele său, Luis Rubiales, acuzând mijlocașul Jenni Hermoso că minte atunci când a spus că a fost sărutată împotriva voinței sale și a declarat că va lua măsuri legale. După o indignare publică și sprijinul pentru Hermoso din partea zecilor de membri ai sindicatului de fotbal feminin spaniol – inclusiv jucătoare de la Cupa Mondială, care au semnat o declarație refuzând să mai joace în timp ce actuala conducere rămânea în funcție – a urmat o răscumpărare.

Rubiales a demisionat în septembrie. Ulterior, a fost suspendat timp de trei ani de FIFA, federația internațională de fotbal. În ianuarie, un judecător al Curții Supreme spaniole a recomandat ca Rubiales să fie trimis în judecată pentru agresiune sexuală în incident, iar fostul antrenor al echipei și alți doi oficiali să fie judecați pentru presiunile presupus exercitate asupra lui Hermoso pentru a-l susține pe Rubiales. „M-am simțit vulnerabilă și o victimă a unui act impulsiv, sexist, nepotrivit, fără niciun consimțământ din partea mea”, a spus Hermoso, care a declarat că a fost supusă presiunii din partea federației pentru a-l absolvi pe Rubiales. „Simplu spus, nu am fost respectată.”

Unii sperau că momentul ar putea aduce schimbări mai largi. „Suntem pregătiți ca acesta să fie #MeToo-ul fotbalului spaniol și ca acesta să fie un moment de schimbare”, a declarat, potrivit relatărilor, Víctor Francos, secretar de stat pentru sport și șef al Consiliului Superior pentru Sport din Spania, în august.