De 8 martie, despre o prea minunată domniță valahă

Cinste femeilor din toată lumea! Despre una singură aș dori să scriu aici, un geniu mai puțin știut al acestei nații: Elena Ghica.

A fost, probabil, una dintre cele mai inteligente femei care a trăit pe acest tărâm. Vorbea fluent nouă limbi, scria despre artă, folclor, istorie. A avut o minte liberală și a fost prima care a apărat drepturile femeilor într-o perioadă în care această activitate părea o fantasmagorie.

Fiică de boieri de primă mână, dintr-o familie cu domnitori și cu mișcători de țară, Elena a primit o educație așa cum îi șade unei spițe nobile.

08:00 • OPINII

Populism, naționalism și o cruce mare

08:00 • OPINII

Apucăturile din epoca ceaușiștă nu ne dau pace

La vârsta de 14 ani, Elena traducea „Iliada” din limba greacă în hexametri germani.

În copilărie şi adolescenţă a luat lecții de muzică, a practicat sporturi precum înotul, echitația, scrima.

La 16 ani picta pe pânză în ulei. O lucrare semnată „Elena Ghica 1844” prezenta „un peisagiu sălbatec luat în treacăt” din munții Bucegi. Primele picturi au fost expuse la Dresda, în anul 1845.

La 20 de ani compunea muzica pe versurile poeziei lui Eliade Rădulescu „La Istru”.

A luat lecții de muzică cu Ciccarelli, Fanny Persiani, Balfi și Ronconi, și de pictură cu Felice Schiavoni și Kaufmann.

Măritată cu un militar rus, se mută la Sankt Petersburg, de unde apără interesele Țării Românești, protestând la tot felul de intenții absurde ale rușilor.

A fost prima femeie care a escaladat vârful Moench din Alpii Elvețieni (4.105 m) și a treia care a ajuns pe Mont Blanc.

A fost un adevărat traveler. Și a scris despre excursiile sale din România, Moreea, Italia. Dar a colindat Elveția și Grecia iar pe vremea aia nu existau Wizz Air și Ryanair.

A fost o avocată entuziastă a drepturilor femeilor și a naționalităților din Balcani, întreținând corespondență cu înșuși eroul Italiei, Garibaldi….

A scris lucrări prin care a susţinut cauza femeilor: „Les Femmes en Orient”, „Des femmes par une femme”.

A fost prietenă cu personaje precum Frederic Wilhelm al IV-lea al Prusiei, Dom Pedro al II-lea D’Alcantara, împăratul Braziliei, Edgar Quinet, Demetrio Camarda, preot al bisericii greco-unite din Livorno, Zef Serembe, poet liric albanez.

A fost primită în rândurile unor Academii, societăți savante, institute, asociații din Grecia, Italia, Turcia, Franța, Austria sau Argentina, A sprijinit Societăți pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina, în cadrul căreia a susținut mai multe conferințe la Cernăuți.

Nu zic mai multe că mă ia amețeala și nu vreau să am impresii cum că așa ceva nu a existat. Dacă auziți sau vedeți pe undeva numele Dora d’Istria, ea e….

Elena Ghica a fost un om cu mult peste vremurile în care a trăit. Să ne gândim ce era pe atunci Valahia: o țară care nu prea interesa mai pe nimeni, plină de școală puțină, cu industrie incipientă, cu o agricultură extensivă, cu țărani fără stare materială decentă, cu o clasă politică aflată în proces de ieșire din evul mediu și cu ceva tendințe moderniste, cu sclavie a romilor, cu multe întârzieri…