Blocaj la vârful Hidroelectrica: candidați respinși, interimat prelungit și avertisment dur de la Bruxelles

Consiliul de Supraveghere al Hidroelectrica a decis anularea procesului de numire a unui nou director general, potrivit unui anunț transmis Bursei de Valori București. Decizia survine după ce, în urma evaluării finale, niciunul dintre cei doi candidați de pe lista scurtă nu a fost considerat „aliniat pe deplin cerințelor asociate funcției de CEO în acest moment”.

Candidații respinși de Consiliu

Mihai Aniței – fost director general al combinatului Azomureș și Country Manager al grupului elvețian Ameropa – obținuse cel mai mare punctaj în procesul de selecție, au declarat surse apropiate procedurii. În mod similar, Radu-Ioan Constantin, inginer și economist cu experiență de peste 15 ani în Hidroelectrica, clasat al doilea, a primit același verdict din partea Consiliului de Supraveghere.

Consiliul a hotărât reluarea imediată a procedurii de selecție. Însă termenul-limită impus României de Comisia Europeană pentru numirea managerilor la companiile energetice – inclusiv Hidroelectrica – expiră vineri, 28 noiembrie. Aceasta este o condiție obligatorie din cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Săptămâna trecută, Consiliul anulase și procesul de numire a unui nou director financiar.

14:24, 20.11.2025 • ECONOMIE

Un dinozaur politic, un inginer manager și un expert în hidrotehnică: noii membri ai Consiliului de Supraveghere de la Hidroelectrica

08:32, 13.11.2025 • Dezvăluiri

Cine sunt cei doi candidați rămași în cursa pentru șefia Hidroelectrica

Interimatul continuă. Bogdan Badea rămâne la conducerea companiei

În lipsa unor numiri permanente, conducerea Hidroelectrica rămâne în regim interimar. Potrivit comunicatului, „pentru a asigura continuitatea operațională până la finalizarea selecției”, sunt menținute măsurile provizorii privind atribuțiile de CEO și CFO.

Astfel, Bogdan Badea continuă să exercite interimatul la vârful Hidroelectrica. Numele său apare în investigația Recorder care a documentat furnizarea de energie fără facturi, în valoare de 2 milioane de euro, către instituții religioase și persoane de afaceri cu conexiuni politice – în perioada în care compania era condusă tot de Badea.

Ministerul Energiei, fără reacție

HotNews a solicitat ministrului energiei, Bogdan Ivan, să precizeze dacă își asumă politic blocajul de la Hidroelectrica, în condițiile riscului de pierdere a fondurilor din PNRR. De asemenea, ministrul a fost întrebat dacă intenționează să solicite demisia lui Bogdan Badea în contextul informațiilor dezvăluite de Recorder. Până la momentul redactării articolului, Ministerul Energiei nu a transmis un răspuns.

Riscul pierderii banilor europeni

Dacă până la 28 noiembrie nu sunt făcute numirile cerute de Comisia Europeană, România va pierde definitiv o parte din fondurile aferente PNRR. Sumele se calculează pentru fiecare post rămas neocupat.

Procedura la Hidroelectrica a început cu întârziere, după ce Comisia Europeană a semnalat nereguli în selecțiile anterioare atât pentru Consiliul de Supraveghere, cât și pentru Directorat. Comisia a identificat patru deficiențe legate de transparență și corectitudine în activitatea Consiliului și două deficiențe în selecția Directoratului.

În martie, Ministerul Energiei a revocat trei membri ai Consiliului de Supraveghere, iar ulterior a fost lansată o nouă procedură de selecție. În cazul Directoratului însă, ministerul a susținut că nu poate interveni, responsabilitatea revenind Consiliului.

Comisia Europeană a criticat inclusiv situațiile în care membri ai Consiliului au participat la selecții în care aveau interese directe. Președintele Directoratului, Karoly Borbely, fusese membru în Consiliul de Supraveghere și în Comitetul de nominalizare și remunerare în momentul selectării Directoratului. Acesta a demisionat după începerea procedurii.

Un alt caz semnalat a fost cel al lui Marian Fetița, numit director financiar fără a îndeplini condițiile de eligibilitate prevăzute în procedură. Cei doi au renunțat la funcții în septembrie, în schimbul unor compensații echivalente cu 24 de indemnizații medii lunare, potrivit surselor HotNews.

Jalonul 121: 228 milioane de euro în joc

Hidroelectrica este una dintre cele 13 companii energetice pentru care România trebuie să finalizeze un proces transparent și corect de selecție a managementului, conform Jalonului 121 din PNRR. Suma totală disponibilă prin acest jalon este de 228 milioane de euro.

Comisia Europeană a avertizat că fondurile vor fi pierdute definitiv dacă până la 28 noiembrie 2025 procesul nu este îndeplinit. O parte din sumă a fost deja blocată în cererea de plată nr. 3, iar situația rămâne nerezolvată.

Pe lista companiilor vizate se află Hidroelectrica, Complexul Energetic Oltenia, Nuclearelectrica, Romgaz, Conpet, Oil Terminal, Electrocentrale Craiova, Midia Green Energy, SAPE, CNCIR, Eurotest, Radioactiv Mineral Măgurele, Institutul de Cercetare pentru Mine pe Lignit și Complexul Energetic Valea Jiului.

Un nou termen ratat pentru guvernanță corporativă

Decizia Consiliului de Supraveghere al Hidroelectrica de a anula a doua oară procedurile de selecție, cu doar câteva zile înainte de termenul-limită, pune compania și statul român într-o poziție delicată în relația cu Bruxelles-ul. În lipsa unor justificări publice detaliate, rămâne deschisă întrebarea dacă noul proces va putea fi finalizat în timp util pentru a evita pierderea fondurilor.