BNR păstrează dobânda-cheie neschimbată. Ce urmează pentru inflație, salarii și cursul valutar
:format(webp):quality(80)/https://www.puterea.ro/wp-content/uploads/2024/12/BNR-1024x768-1.jpg)
Banca Națională a României (BNR) a decis, în ședința din 8 iulie 2025, să mențină rata dobânzii-cheie la nivelul de 6,5% pe an, scrie Puterea Financiară.
O economie care dă semne de încetinire
Hotărârea de a menține rata dobânzii-cheie la nivelul de 6,5% pe an vine într-un context economic complicat, marcat de revenirea inflației și de incertitudini fiscale, dar și de o economie care dă semne de încetinire. Conform BNR, decizia urmărește asigurarea stabilității financiare, în paralel cu sprijinirea unei redresări sustenabile a economiei.
Au fost păstrate și celelalte niveluri de dobândă: 7,5% pentru facilitatea de creditare (Lombard) și 5,5% pentru facilitatea de depozit. În ciuda presiunilor inflaționiste tot mai evidente, banca centrală a optat pentru o abordare echilibrată, mizând pe temperarea efectelor negative ale scumpirilor prin măsuri fiscale și ajustări structurale, nu prin înăsprirea suplimentară a politicii monetare.
Inflația revine pe un trend ascendent
Potrivit datelor oficiale, rata anuală a inflației a crescut în mai la 5,45%, după o stagnare la 4,85% în aprilie. Scumpirile cele mai semnificative s-au înregistrat la alimente și energie, în timp ce unele categorii, precum carburanții și produsele din tutun, au consemnat ușoare scăderi de prețuri.
Rata inflației de bază (CORE2 ajustat), care exclude prețurile volatile, a urcat și ea la 5,4%, semnalând presiuni tot mai mari venite din costurile salariale și din prețurile de producție. BNR avertizează că inflația va crește în lunile următoare, ca urmare a expirării schemelor de plafonare a prețurilor la energie și a majorărilor de TVA și accize programate pentru luna august.
Chiar și așa, BNR estimează că măsurile fiscale vor avea un efect dezinflaționist pe termen mediu, contribuind la reducerea dezechilibrelor macroeconomice, în special a deficitului de cont curent.
Economia încetinește, dar investițiile dau speranțe
PIB-ul României a crescut cu doar 0,3% în primul trimestru din 2025, o performanță modestă față de 0,5% în trimestrul precedent. Consumul privat a început să încetinească, în timp ce exporturile au înregistrat o scădere accentuată din cauza cererii externe slabe. Aceste evoluții au determinat o adâncire a deficitului comercial și a celui de cont curent.
În contrast, investițiile par să își revină: formarea brută de capital fix a crescut vizibil, un semn că mediul de afaceri își menține încrederea în redresarea economică din a doua jumătate a anului. În același timp, piața muncii oferă un tablou mixt: scăderi ale numărului de salariați în lunile martie și aprilie, dar și o rată a șomajului în scădere. Salariile continuă să crească într-un ritm alert, punând presiune suplimentară pe costurile firmelor.
BNR prevede o creștere economică modestă în trimestrul al doilea, dar semnalează riscuri importante legate de cererea internă slabă și de înăsprirea fiscală.
Piața valutară și creditarea: între stabilizare și incertitudine
Pe piețele financiare, situația s-a mai calmat după încheierea alegerilor și detensionarea scenei politice. Dobânzile interbancare au scăzut ușor, iar randamentele titlurilor de stat s-au stabilizat, semn că încrederea investitorilor începe să revină.
Leul a avut o evoluție mixtă: s-a apreciat față de dolar, ca urmare a tendinței globale de slăbire a monedei americane, dar a pierdut teren în raport cu euro, reflectând nervozitatea legată de inflație și dezechilibrele externe. Cu toate acestea, cursul valutar s-a menținut relativ stabil, fără fluctuații bruște.
Creditarea privată a continuat să crească: în luna mai, dinamica anuală a creditului s-a ridicat la 9,7%, în special datorită împrumuturilor în lei acordate firmelor. Acest avans sugerează că în pofida dobânzilor ridicate, cererea de finanțare din partea mediului privat rămâne solidă.