BNR ridică nivelul de alertă: prognozele se schimbă radical

Banca Națională a României (BNR) transmite un nou semnal de alarmă privind evoluția inflației, după ce cele mai recente evaluări ale Consiliului de administrație indică o deteriorare substanțială a perspectivei pe termen scurt.

Șocuri succesive

Conform minutei ședinței de politică monetară a BNR, din 12 noiembrie, rata anuală a inflației este estimată să atingă 9,6% în decembrie 2025, semnificativ peste nivelul de 8,8% anticipat anterior. Proiecțiile sunt actualizate într-un context dominat de șocuri succesive, eliminarea unor măsuri de sprijin și creșteri fiscale care reconfigurează traiectoria prețurilor.

Documentul subliniază faptul că traiectoria inflației va rămâne fluctuantă și peste așteptări în primele trimestre ale orizontului de prognoză. Deși după trimestrul III 2026 este anticipată o corecție descendentă abruptă, revenirea în intervalul țintei BNR va surveni mai târziu decât se estima inițial, respectiv abia în primul trimestru din 2027. Nivelurile prognozate pentru finalul anului 2026 și septembrie 2027 sunt apropiate de cele anterioare, însă rămân ușor mai ridicate, indicând o persistență mai accentuată decât se anticipa în august.

Impactul șocurilor recente: efectele plafonărilor și ale noilor taxe

BNR identifică mai mulți factori care au alimentat această schimbare de perspectivă. În centrul lor se află expirarea schemei de plafonare a prețului la energie electrică și majorarea cotelor de TVA și a accizelor, intervenții care au generat efecte imediate și peste așteptări asupra prețurilor. Aceste ajustări au afectat atât componentele exogene ale Indicelui Prețurilor de Consum, cât și inflația de bază, care înglobează evoluțiile cele mai persistente și relevante pentru deciziile de politică monetară.

12:02 • Finanțe

Investiți în statul român? Iată ce se schimbă din decembrie 2025

06:40, 07.11.2025 • ECONOMIE

Creditele devin un lux. Băncile înăspresc condițiile, iar cererea scade

Potrivit minutei, aceste influențe directe sunt responsabile pentru „noua înrăutățire” observată în primele trei trimestre ale orizontului de prognoză. Factorii de ofertă, care în mod tradițional ar avea o contribuție dezinflaționistă, vor reveni la acest rol doar moderat în perioada imediat următoare, urmând ca impactul lor descent să se accentueze abia în trimestrul III 2026. La acel moment, efectele inflaționiste ale eliminării plafonării și ale majorărilor de taxe se vor epuiza complet, ceea ce va susține o ajustare puternică a inflației.

Riscurile pentru anticipațiile inflaționiste: o preocupare majoră pentru BNR

Membrii Consiliului de administrație insistă asupra unui element sensibil: riscul ca evoluțiile actuale să afecteze anticipațiile inflaționiste pe termen mediu. Aceștia atrag atenția că deviația inflației de la intervalul țintei s-a prelungit semnificativ în ultimii ani, generând vulnerabilități în modul în care consumatorii și companiile își formează așteptările.

În plus, prețurile alimentelor și gazelor naturale rămân marcate de incertitudini și de dinamica reglementărilor sectoriale, fapt ce adaugă un strat suplimentar de imprevizibil. Totuși, într-o notă de echilibru, Consiliul subliniază caracterul tranzitoriu al șocurilor actuale, insistând că acestea nu semnalează o tendință permanentă, ci o perturbare temporară care urmează să se estompeze începând cu a doua jumătate a anului 2026.

Efectele asupra economiei reale: consum, investiții și venituri

O altă dimensiune esențială a analizei BNR se referă la modul în care noile măsuri fiscal-bugetare influențează cererea internă. Documentul notează că pachetele de corecție bugetară adoptate în 2025 vor avea efecte vizibile asupra consumului populației și a investițiilor. Pe fondul acestor ajustări, riscul ca puseul inflaționist să se propage prin anticipații într-o spirală de durată este considerat diminuat.

Totuși, scăderea temporară a puterii de cumpărare este inevitabilă, având în vedere nivelul ridicat al inflației și creșterea costurilor pentru o gamă largă de bunuri și servicii. BNR anticipează o schimbare semnificativă în structura cererii agregate în perioada următoare, cu o tranziție graduală de la consumul privat către investiții, ceea ce ar putea avea implicații pozitive asupra PIB potențial în anii următori.

Inflația de bază: evoluție mai lentă decât se anticipa anterior

Inflația CORE2 ajustat, indicatorul care exclude elementele volatile și reglementate, urmează un traseu similar cu cel al inflației totale, însă relevă particularități suplimentare. Membrii Consiliului notează că rata acesteia este așteptată să se situeze la 8,1% în decembrie 2025, peste estimarea anterioară de 6,8%. Reducerea va fi lentă în primele trei trimestre, urmând ca în decembrie 2026 să ajungă la 3,8%, iar în septembrie 2027 la 2,3%. Aceste valori rămân moderate, însă depășesc ușor nivelurile din prognozele precedente.

Creșterile de TVA, anticipațiile inflaționiste ridicate și dinamica salariilor din sectorul privat sunt factori care contribuie la menținerea unui grad ridicat de persistență în această componentă. Ulterior, presiunile se vor tempera, pe măsură ce deficitul de cerere agregată se adâncește în 2026, sub impactul consolidării fiscale în desfășurare.

Ce indică deciziile de politică monetară ale BNR

Pe fundalul acestor evoluții, Consiliul de administrație al BNR a decis în unanimitate, în ședința din 12 noiembrie, menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50%. Ratele facilității de creditare și ale celei de depozit rămân, de asemenea, nemodificate, la 7,50% respectiv 5,50%. Instituția a optat și pentru păstrarea ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și valută ale instituțiilor de credit.

Menținerea acestor niveluri reflectă o atitudine prudentă în fața riscurilor inflaționiste, dar și recunoașterea faptului că o parte importantă a presiunilor actuale derivă din factori aflați în afara ariei de influență a politicii monetare. BNR pare să mizeze pe o combinație între stabilitate monetară, consolidare fiscală și disiparea efectelor tranzitorii pentru a readuce inflația pe o traiectorie sustenabilă.

Perspective pe termen mediu: ajustări lente, dar direcție stabilă

Conform noii prognoze, după episoadele de volatilitate și presiune din 2025 și începutul anului 2026, economia ar trebui să intre pe un traseu de stabilizare.

Inflația va coborî sub 4% în a doua parte a lui 2026 și se va apropia de 3% în septembrie 2027, indicând o normalizare treptată. Deși întârziată față de prognozele precedente, revenirea în intervalul țintei este considerată robustă datorită caracterului temporar al stimulilor recenți.