BNS cere retragerea noii legi a salarizări

Blocul Național Sindical (BNS) solicită retragerea imediată a proiectului noii Legi a salarizării din sectorul public, pe care îl consideră „profund viciat conceptual” și elaborat fără transparență reală, avertizând că forma actuală nu poate asigura echitate, claritate sau predictibilitate pentru angajații din sistemul bugetar.

Sindicaliștii susțin că documentul nu reprezintă o reformă autentică a salarizării, ci mai degrabă o continuare a dezechilibrelor deja existente în sistem. În opinia BNS, proiectul riscă nu doar să mențină problemele actuale, ci chiar să le amplifice și să genereze noi inechități structurale în sectorul public.

Într-un comunicat transmis public, confederația sindicală critică modul în care a fost elaborat proiectul, subliniind că acesta nu are la bază o analiză riguroasă a posturilor din sistemul public și nici o evidență completă și actualizată a salariilor și beneficiilor acordate angajaților bugetari. În lipsa acestor elemente fundamentale, BNS consideră că nu se poate vorbi despre o reformă reală și funcțională.

Organizația atrage atenția și asupra obiectivelor asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), susținând că actualul proiect nu răspunde cerințelor privind transparența, echitatea și construirea unui sistem de salarizare bazat pe criterii obiective și clare.

17:38, 23.05.2026 • Internațional

Criza din Iran împinge 27 de state spre fondurile de urgență ale Băncii Mondiale

09:33, 02.05.2026 • Energie

Banca Mondială: Prețurile la energie vor crește cu 24% în 2026

Un alt argument invocat de sindicaliști se referă la analiza realizată de Banca Mondială, consultant al Guvernului în acest proces de reformă. Potrivit BNS, instituția internațională ar fi evidențiat în rapoartele sale lipsa unei metodologii analitice solide pentru evaluarea posturilor și existența unor diferențe semnificative și nejustificate în ierarhizarea funcțiilor publice. În acest context, sistemul actual este descris ca fiind „opac și inechitabil”.

BNS mai susține că decizia de a avansa cu un nou proiect legislativ fără o evaluare analitică reală a posturilor reduce considerabil calitatea reformei și golește de conținut întregul proces de consultanță realizat cu sprijin internațional.

O altă problemă majoră semnalată de sindicaliști este lipsa unei baze de date complete și coerente privind structura salarială din sectorul public. Potrivit acestora, statul nu deține în prezent o imagine clară asupra modului în care sunt distribuite salariile, sporurile, bonusurile și celelalte beneficii. Fără aceste informații esențiale, afirmă BNS, nu poate fi construit un sistem de salarizare corect, transparent și sustenabil.

Sindicatele critică, de asemenea, modul în care a fost realizat procesul de consultare publică. BNS susține că discuțiile cu partenerii sociali au fost sporadice, fragmentate și lipsite de consistență, iar implicarea reală a sindicatelor în elaborarea grilei de salarizare a fost insuficientă.

În plus, confederația sindicală avertizează asupra efectelor pe termen lung ale noii grile salariale. Diferențele reduse între nivelurile de încadrare profesională și lipsa unor stimulente financiare clare pentru promovare ar putea afecta negativ motivația angajaților din sectorul public și ar putea bloca evoluția în carieră.

BNS mai ridică semne de întrebare și în privința mecanismului denumit „diferență salarială tranzitorie”, introdus pentru a compensa eventualele pierderi salariale generate de aplicarea noii legi. Sindicaliștii susțin că acest mecanism nu este suficient de clar definit și ar putea crea situații paradoxale în care angajații care promovează sau își schimbă poziția în sistem ar putea ajunge să piardă anumite drepturi salariale.

În final, Blocul Național Sindical formulează o serie de solicitări clare către autorități. Printre acestea se numără obligarea instituțiilor publice centrale și locale de a transmite transparent către Ministerul Muncii date complete privind încadrarea personalului și structura salariilor, inclusiv toate componentele acestora – sporuri, bonusuri, stimulente și indemnizații.

De asemenea, BNS cere constituirea unor grupuri de lucru mixte, formate din reprezentanți ai Ministerului Muncii, Ministerului Finanțelor, instituțiilor publice și partenerilor sociali, care să analizeze în detaliu situația actuală și să contribuie la proiectarea unui nou sistem de salarizare.

Nu în ultimul rând, sindicatele solicită reluarea procesului de stabilire a ierarhiei funcțiilor din sectorul public, pe baza unor metode analitice solide, în conformitate cu recomandările Băncii Mondiale, pentru a asigura un sistem coerent, transparent și echitabil.