Boala letală care vine din cămară. Cât de simplu poate fi evitată

Publicat: 16 mai 2025, 15:30, de Alexandru Bogdan Grigoriev, în SOCIAL , ? cititori
Boala letală care vine din cămară. Cât de simplu poate fi evitată
Foto: thekitchenknowhow.com

O boală deosebit de gravă, letală dacă nu este tratată la vreme, este provocată de o bacterie. Aceasta se dezvoltă în mediu anaerob. Adică în conserve. Cele produse în casă sunt mai periculoase, adesea. Dar boala poate fi evitată respectând câteva reguli foarte simple. O femeie de 53 de ani a aflat asta pe pielea ei.

O femeie din Dâmboviţa, în vârstă de 53 de ani, este tratată pentru botulism la Spitalul Judeţean din Târgovişte. Ea a consumat conserve preparate în propria gospodărie, a anunțat joi unitatea sanitară.

În data de 13 mai 2025, o femeie în vârstă de 53 de ani dintr-o localitate rurală a fost internată de urgenţă în cadrul Secţiei de Boli Infecţioase a Spitalului Judeţean de Urgenţă Târgovişte, după ce a prezentat simptome severe, specifice unei intoxicaţii alimentare grave. Potrivit personalului medical, pacienta a acuzat iniţial greaţă, vărsături şi dureri abdominale intense, simptome apărute la aproximativ 12 ore după consumul de carne de porc preparată sub forma de conservă în propria gospodărie”, precizează Spitalul Judeţean Târgovişte.

La scurt timp, starea femeii s-a agravat. La aproape 24 de ore de la debutul primelor simptome, ea a început să manifeste și vedere înceţoşată, diplopie (vedere dublă), slăbiciune musculară şi dificultăţi la înghiţire.

Toate aceste simptome neurologice sunt caracteristice botulismului, o afecţiune rară, dar extrem de periculoasă, cauzată de toxina produsă de bacteria Clostridium botulinum.

Simptomele care nu trebuie trecute cu vederea

Medicii infecționiști au luat imediat în considerare suspiciunea de botulism, având în vedere simptomatologia și contextul epidemiologic.

Potrivit Agerpres, pacienta a fost tratată cu ser antibotulinic polivalent.

Botulismul alimentar este considerat o urgenţă medicală majoră, din cauza potenţialului său letal. Simptomele pot să apară în câteva ore sau la câteva zile de la ingestie şi sunt legate de cantitatea de toxină ingerată. Iniţial pot apărea simptome digestive uşoare, ignorate de pacienţi (vărsături, greaţă, dureri abdominale), ulterior în evoluţie putând să apară şi fenomene neurologice — ptoza palpebrală, vedere înceţoşată, diplopie (vedere dublă), tulburări de deglutiţie, secreţie salivară deficitară, culminând posibil cu stop cardiorespirator şi exitus”, precizează Spitalul Judeţean Târgovişte.

De unde apare botulismul și cum se previne

O mare parte dintre cazurile de botulism sunt provocate de alimente care conțin toxina botulinică. Acestea pot fi conservate, preparate în casă sau industrial. Cel mai frecvent, toxina botulinica a fost găsită în conservele care au puțin acid, cum ar fi cele de sfeclă, spanac, ciuperci și fasole verde, precum și în conservele de ton, dar și în peștele afumat și sărat, precum și în produsele din carne, semipreparate de tipul cârnaților și al șuncii. Metoda de conservare a unor alimente, prin adăugarea de ulei la suprafața acestora, creează condiții de anaerobioza, propice pentru producerea toxinei botulinice. Toxina botulinică este distrusă prin fierbere timp de 10 minute.

Mierea poate conține și ea spori ai bacteriei ce produce botulismul.

Autoritățile sanitare recomandă populației să respecte strict procedurile de sterilizare termică în prepararea conservelor casnice, să evite consumul de conserve care prezintă miros sau aspect modificat și să păstreze alimentele în condiţii igienice şi la temperaturi corespunzătoare.

Botulismul e transmis și prin substanțe interzise

Botulismul ca urmare a contaminării unei plăgi, apare în circa 20% dintre toate cazurile de botulism și este provocat de spori. Rata de apariție pentru acest tip de botulism a crescut în ultimii ani, din cauza consumului de droguri. Sporii bacteriei se găsesc adesea în pudra de heroină și cocaina. Botulismul nu se transmite de la persoană la persoană, dar este recomandată evitarea contactului cu fluidele și secrețiile bolnavilor.