Bolojan-foileton, la Digi24: explicații neconvingătoare despre greva din Sănătate, criza energetică, carburanți și PNRR

Premierul interimar Ilie Bolojan a vorbit miercuri seară, la Digi24, despre greva generală din Sănătate, aplicarea noii Legi a salarizării, deblocarea posturilor din spitale, oprirea unităților centralei de la Cernavodă, situația carburanților și riscul pierderii unor fonduri din PNRR.

Cum ar urma să fie protejate veniturile

Bolojan a declarat că veniturile nominale ale angajaților din sectorul public nu vor scădea în urma aplicării noii Legi a salarizării.

Potrivit explicațiilor sale, aproximativ 20–30% dintre bugetari au în prezent venituri mai mari decât nivelul rezultat din viitoarea grilă.

Aceștia ar urma să primească o sumă compensatorie și să rămână la veniturile actuale până când salariile colegilor aflați sub nivelul grilei vor crește.

Proiectul Legii salarizării prevede protejarea veniturilor în perioada de tranziție.

Premierul a arătat că reducerea procentuală a unor sporuri nu înseamnă automat diminuarea venitului total, dacă salariul de bază crește.

El a oferit exemplul unui spor redus de la 80% la 50%, aplicat însă la un salariu de bază mai mare.

Disputa cu Alexandru Rogobete

Bolojan a afirmat că greva din Sănătate s-a bazat pe „dezinformare și minciună” privind reducerea veniturilor.

El l-a acuzat pe fostul ministru al Sănătății, Alexandru Rogobete, că s-a comportat „iresponsabil” și că a fost unul dintre „piromanii” protestului.

Premierul a susținut că finanțarea spitalelor trebuie legată mai riguros de serviciile medicale oferite pacienților.

Potrivit acestuia, două treimi din salariile din sistem sunt acoperite prin alocări directe, situație care reduce presiunea asupra managerilor de a adapta structura spitalelor la nevoile reale.

Guvernul a aprobat deblocarea a peste 6.850 de posturi vacante din spitale și serviciile de ambulanță, cele mai multe destinate asistenților medicali.

Digi24

Apel pentru reducerea consumului de energie

Premierul le-a cerut populației și marilor consumatori să reducă utilizarea energiei în orele de vârf, după anunțarea opririi controlate a celei de-a doua unități a centralei nucleare de la Cernavodă.

Cele două reactoare furnizează împreună aproximativ 1.400 MW.

În lipsa lor, necesarul trebuie acoperit prin majorarea producției centralelor pe gaze și prin importuri, în special seara, când producția fotovoltaică scade.

Unitatea 1 a fost oprită din cauza nivelului foarte scăzut al Dunării, iar oprirea Unității 2 a fost anunțată în funcție de evoluția nivelului apei.

Nuclearelectrica

Carburanții și intervenția Parlamentului

Referitor la prețurile carburanților, Bolojan a declarat că reducerea TVA sau a accizelor presupune modificări legislative care trebuie aprobate de Parlament.

Legislativul a adoptat între timp un mecanism care permite reducerea temporară a accizei cu 5–25% în cazul declarării unei crize pe piața petrolieră.

Premierul a spus că aprovizionarea este monitorizată după perturbarea livrărilor de petrol kazah prin conducta Caspian Pipeline Consortium (repetabilă, e război) și că autoritățile caută soluții alternative pentru rafinăria Petromidia.

Legile restante și banii europeni

Bolojan a avertizat că întârzierea reformelor asumate prin PNRR poate duce la pierderea unor finanțări europene.

Adoptarea Legii salarizării este legată de aproximativ 770 de milioane de euro, iar alte sume depind de Codul urbanismului și de proiectele aflate încă în Parlament.

Premierul a susținut că România are nevoie cât mai repede de un guvern cu puteri depline, capabil să mențină echilibrele bugetare, să negocieze cu instituțiile europene și să ducă la capăt reformele restante.

Bolojan vede un stat care cheltuiește mai mult decât produce și sisteme publice în care banii suplimentari nu aduc automat servicii mai bune.

Vede salarii și sporuri care trebuie reașezate, spitale finanțate fără suficientă legătură cu munca efectivă și reforme amânate până în ultima clipă.

Noi (fraierii) vedem mai ales factura imediată:

nesiguranța veniturilor, lipsa personalului, scumpirile și serviciile care funcționează tot mai greu.

El privește echilibrul contabil al sistemului; cetățeanul simte dezechilibrul concret din propria viață.

Între cele două perspective lipsește încă elementul decisiv:

dovada că sacrificiul cerut astăzi va produce, într-adevăr, un stat mai bun mâine.