Bolojan trage semnalul de alarmă. România, în pericol de faliment dacă nu taie cheltuielile și nu crește veniturile

Premierul Ilie Bolojan a anunțat miercuri, 2 iulie, o serie de măsuri urgente menite să reducă deficitul bugetar și să evite intrarea țării în incapacitate de plată. Într-o conferință de presă susținută la Palatul Victoria, șeful Guvernului a transmis că România a ajuns la „ceasul al unsprezecelea”, iar dacă nu sunt luate măsuri drastice, criza financiară va deveni inevitabilă.

Bolojan, despre cum statul a trăit pe datorie

Premierul Ilie Bolojan a explicat că anul 2023 a fost marcat de un dezechilibru bugetar major, România având cel mai mare deficit din Uniunea Europeană. Potrivit acestuia, statul a cheltuit cu 32% mai mult decât a încasat.

Mai exact, din fiecare 100 de lei colectați din taxe, statul a cheltuit 132 de lei. Ilie Bolojan a comparat situația cu bugetul unei familii care trăiește permanent peste posibilități.

„Suntem în ceasul al unsprezecelea. Dacă nu luăm măsuri, România riscă să intre în incapacitate de plată. Din 100 de lei colectați din taxe, statul a cheltuit 132 de lei. Este o situație nesustenabilă. Dacă o familie ar face asta lună de lună, ar intra rapid în faliment. La nivelul unui stat, consecințele sunt mult mai grave”, a declarat Bolojan.

19:44 • ACTUALITATE

Bolojan, revoltat de primele de pensionare ale magistraților CCR

18:44 • POLITICĂ

Ilie Bolojan: „Astăzi am numit o nouă conducere la ANAF”

Un pachet fiscal complex: reduceri, venituri suplimentare și investiții reprogramate

Guvernul intenționează să adopte un pachet fiscal care include măsuri mixte: reducerea cheltuielilor bugetare, creșterea veniturilor și amânarea unor investiții planificate. Bolojan a explicat că o corecție bugetară exclusiv prin reducerea cheltuielilor nu este posibilă, din cauza nivelului foarte scăzut al veniturilor fiscale în România, comparativ cu alte state europene.

Bolojan a indicat mai mulți factori care au contribuit la veniturile slabe ale bugetului: nivelul redus al taxelor, evaziunea fiscală extinsă, fraudarea fondurilor publice și lipsa încrederii contribuabililor în modul în care sunt gestionați banii publici.

El a punctat clar că această lipsă de încredere afectează profund comportamentul fiscal al cetățenilor: „Când oamenii văd că banii publici sunt risipiți, tind să nu mai plătească. De aceea, lupta cu frauda și reforma administrativă sunt esențiale”, a spus premierul.

„Nu putem face această corecție doar pe cheltuieli, pentru că avem printre cele mai mici venituri fiscale din UE și o evaziune fiscală importantă. Când oamenii văd că banii publici sunt risipiți, tind să nu mai plătească. De aceea, lupta cu frauda și reforma administrativă sunt esențiale”, a afirmat premierul.

Ilie Bolojan a subliniat că România are un sector public mult prea mare în raport cu numărul celor care lucrează în mediul privat. Mai mult, salariile bugetarilor sunt cu peste 10% mai mari decât media europeană.

Colectarea taxelor este, de asemenea, la un nivel foarte scăzut: veniturile fiscale reprezintă doar 30% din PIB, față de media UE de 40%. Cota standard de TVA este a treia cea mai mică din Uniune, iar impozitul pe proprietate aduce la buget doar 0,5% din PIB, față de media europeană de 1,85%.

Trei pachete fiscale, în trei etape

Premierul a anunțat că primul pachet de măsuri fiscale, deja finalizat, va fi pus în transparență decizională joi și că Guvernul își va angaja răspunderea pentru adoptarea acestuia până săptămâna viitoare.

Un al doilea pachet este programat pentru sfârșitul lunii iulie și va include măsuri pentru „corectarea inechităților” și atingerea jaloanelor asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Scopul acestor măsuri este nu doar reducerea deficitului, ci și recâștigarea încrederii creditorilor internaționali și a instituțiilor europene.

Premierul a avertizat că, în lipsa unei reacții rapide, România riscă să piardă accesul la finanțări esențiale:

„Avem nevoie ca România să rămână credibilă, altfel nu vom mai putea finanța nici măcar plata salariilor și pensiilor. Fără încrederea creditorilor și a Comisiei Europene, riscăm blocarea fondurilor și o recesiune severă”

În finalul conferinței, premierul a făcut o paralelă cu criza financiară care a afectat Grecia începând din 2009. Ilie Bolojan a reamintit că statul elen nu și-a revenit complet nici după 15 ani de măsuri dure. El a subliniat că România este, pentru moment, într-o poziție mai bună, dar a avertizat că greșelile Greciei nu trebuie repetate.