București: după criza gunoaielor din sectorul 1, criza spațiilor de depozitare?

Supusă anul trecut unei proceduri de infringement din partea Uniunii Europene, România s-a văzut obligată să închidă 15 depozite de deșeuri „neconforme”, respectiv care nu se adecvau normelor de mediu ale UE.

Din cele trei spații de depozitare care deserveau Bucureștiul, a rămas doar un depozit, cel de la Vidra, singurul care respecta cerințele de la Bruxelles.

Cu o suprafață de depozitare de 38,6 hectare, împărțită în 8 celule cu o înălțime maximă de 40 de metri, depozitul are o capacitate totală de 11,5 milioane metri cubi.

Durata depozitului este de până la 20 ani, având în vedere ca va începe și colectarea selectivă. Vestea bună e că Primăria Bucureștiului s-a angajat ca infrastructura pentru acest tip ecologic de colectare să fie creată până anul viitor.

Este o minune că cel mai vechi depozit ecologic din țară este și singurul rămas în picioare din București. Depozitul, finalizat în 1999, era în avangarda tehnologică a acelor vremuri sărace și tulburi, care numai de ecologie nu erau preocupate. Chiar dacă pe atunci părea o excentricitate să bagi o grămadă de bani într-o groapă de gunoi, depozitul de la Vidra a fost construit după standarde ecologice de top.

Că n-a fost o excentricitate s-a văzut după momentul aderării, când România a fost obligată să se alinieze standardelor comunitare privind depozitarea deșeurilor prin „sistemul integrat de gestionare al deșeurilor”.

Abia după momentul acesta Vidra nu s-a mai văzut ca o excentricitate, primind fără probleme avizele de funcționare de-a lungul anilor. Gestionat de compania Eco Sud, depozitul a rămas în avangarda tehno-ecologică, investind continuu bani în upgrade-uri de mediu: depozite conforme, stații de sortare, instalații de compostare și tratare, platforme de transfer, sisteme de monitorizare a calității solului, aerului și apei subterane sau de suprafață.

A finanțat chiar și plantarea unei perdele de arbori de 18.000 mp în jurul depozitului, care să filtreze aerul respirat de locuitorii satelor din jur.

Pe scurt, depozitul de la Vidra a fost gestionat cu profesionalism, un profesionalism fără rabaturi care s-a văzut și în gestionarea celorlalte cinci depozite ecologice – Mofleni (Dolj), Mavrodin (Teleorman), Frătești (Giurgiu), Bacău și Girov (Giurgiu) – care au transformat Eco Sud în cel mai mare operator al sectorului din România și printre cei mai importanți din Europa de Est.

Mai multe articole...

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Ultimele articole