București: după criza gunoaielor din sectorul 1, criza spațiilor de depozitare?

Supusă anul trecut unei proceduri de infringement din partea Uniunii Europene, România s-a văzut obligată să închidă 15 depozite de deșeuri „neconforme”, respectiv care nu se adecvau normelor de mediu ale UE.

Din cele trei spații de depozitare care deserveau Bucureștiul, a rămas doar un depozit, cel de la Vidra, singurul care respecta cerințele de la Bruxelles.

Cu o suprafață de depozitare de 38,6 hectare, împărțită în 8 celule cu o înălțime maximă de 40 de metri, depozitul are o capacitate totală de 11,5 milioane metri cubi.

Durata depozitului este de până la 20 ani, având în vedere ca va începe și colectarea selectivă. Vestea bună e că Primăria Bucureștiului s-a angajat ca infrastructura pentru acest tip ecologic de colectare să fie creată până anul viitor.

Este o minune că cel mai vechi depozit ecologic din țară este și singurul rămas în picioare din București. Depozitul, finalizat în 1999, era în avangarda tehnologică a acelor vremuri sărace și tulburi, care numai de ecologie nu erau preocupate. Chiar dacă pe atunci părea o excentricitate să bagi o grămadă de bani într-o groapă de gunoi, depozitul de la Vidra a fost construit după standarde ecologice de top.

Exclusiv

20:03, 21.02.2025 • Anchete

Criza gunoaielor din Ploiești: haos administrativ, acuzații de corupție și oraș sufocat de deșeuri

Că n-a fost o excentricitate s-a văzut după momentul aderării, când România a fost obligată să se alinieze standardelor comunitare privind depozitarea deșeurilor prin „sistemul integrat de gestionare al deșeurilor”.

Abia după momentul acesta Vidra nu s-a mai văzut ca o excentricitate, primind fără probleme avizele de funcționare de-a lungul anilor. Gestionat de compania Eco Sud, depozitul a rămas în avangarda tehno-ecologică, investind continuu bani în upgrade-uri de mediu: depozite conforme, stații de sortare, instalații de compostare și tratare, platforme de transfer, sisteme de monitorizare a calității solului, aerului și apei subterane sau de suprafață.

A finanțat chiar și plantarea unei perdele de arbori de 18.000 mp în jurul depozitului, care să filtreze aerul respirat de locuitorii satelor din jur.

Pe scurt, depozitul de la Vidra a fost gestionat cu profesionalism, un profesionalism fără rabaturi care s-a văzut și în gestionarea celorlalte cinci depozite ecologice – Mofleni (Dolj), Mavrodin (Teleorman), Frătești (Giurgiu), Bacău și Girov (Giurgiu) – care au transformat Eco Sud în cel mai mare operator al sectorului din România și printre cei mai importanți din Europa de Est.