Candidații USR-PLUS nu s-au înscris la alegeri în satele din Vestul României

Alianța USR-PLUS a ales în septembrie să nu se prezinte la alegerile locale din sute de comune, zeci de orașe și chiar municipii din Banat, Crișana și Maramureș. Vorbim de județe în care Uniunea Salvați România are parlamentari, implicit resurse umane și financiare, de la bugetul de stat, să se dezvolte în teritoriu. Nu a făcut-o.

Aradul are un senator și un deputat USR. În acest context, era de așteptat ca Alianța să câștige măcar câteva primării, dar nu a făcut-o, județul fiind dominat, ca număr de mandate, de PNL, cu 49, urmat de PSD cu 15. Arădenii au avut apetență pentru schimbare, alegând opt independenți.

Alianța nu a prezentat candidați în 27 din cele 68 de comune. Pe unde a avut totuși, mulți s-au bătut pe ultima poziție, până au obținut-o. S-a întâmplat în 12 comune și orașele Chișineu – Criș, Nădlac, Pâncota, Sebiș. Candidatul din Petriș, de exemplu, a strâns doar 9 voturi în 6 secții.

La capitolul mica performanță, notăm cea de-a doua poziție obținută în șapte comune, municipul Arad și orașele Curtici, Pecica, Sântana.

Bihor:

Aici, USR are un deputat și a reușit să obțină tot zero primari, în vreme ce liberalii au prins 47 de mandate iar PSD – 28. O primă explicație ar fi că Alianța nu a înregistrat în competiție candidaturi în 48 de comune (din 91) plus municipiile Marghita, Salonta și orașele Săcueni și Valea lui Mihai.

Aspiranții la fotoliul de edil aliniați totuși la start au reușit să ocupe doar ultima poziție în 13 cazuri (inclusiv în orașul Nucet). Doar în șase cazuri au ocupat poziția a doua (inclusiv la mun. Beiuș).

Maramureș:

Județul, în care USR are un deputat, a fost câștigat de Coaliția pentru Maramureș (PSD + PNȚCD + PPU-SL) cu 36 mandate, urmată de PNL, cu 25. USR a obținut fotoliul de edil în Cernești, Leordina, Poienile de sub Munte, Rona de Sus.

Alianța nu a avut candidați la primărie sau consiliile locale în 32 de comune (din 63) plus orașele Dragomirești, Săliștea de Sus, Seini, Șomcuta Mare, Ulmeni, Vișeu de Sus.

În 13 cazuri, pretendenții au ocupat ultima poziție, inclusiv în orașele Cavnic, Târgu Lăpuș, Tăuții – Măgherăuș. Doar în patru situații a ocupat poziția secundă.

Timiș

Aici USR are un deputat și un senator. Ca număr de voturi exprimate pentru primari la nivelul întregului județ, Alianța USR-PLUS ocupă a doua poziție, cu 26%, după PNL (36,5%) și înaintea PSD (17,5%). Clasamentul nu se regăsește și la numărul de madate, unde liberalii obțin 47, social – democrații – 37 iar Alianța, doar 4. Perla coroanei, Timișoara. În rest, nu mai strălucește mare lucru: Cenadul, Dumbrăvița și Foeni sunt comunele câștigate.

Alianța nu a avut candidați în 24 din 89 de comune, plus orașul Gătaia. Dintre cei înregistrați, totuși, au câștigat ultimul loc în 17 cazuri (inclusiv orașul Ciacova). Au existat contra-performanțe de egalat în comuna Banloc, unde candidatul a obținut 6 voturi în 4 secții de votare, în comuna Bara, cu 8 voturi în 4 secții sau Teremia Mare, cu 4 voturi (din total 1.649) în 4 secții.

Mica performanță, respectiv a doua poziție, a fost consemnată în 15 localități.

Prahova:

Da, știm, nu face parte din zona vestică dar, din motive necunoscute, a scăpat analizei făcute pe Muntenia. Reparăm acum omisiunea și spunem că, în județul cu un deputat și un senator USR, alegerilor locale au fost câștigate de PNL, cu 57 de primării, urmat de PSD, cu 30.

USR s-a mulțumit doar cu comuna Ariceștii Rahtivani și oașul Breaza.

De ce? Pentru că nu a avut candidați de primari în 66 de comune (din 90) plus orașele Azuga, Bușteni, Comarnic, Plopeni, Slănic, Vălenii de Munte. Aspiranții la titlul de edil au prins ultima poziție în două localități, inclusiv orașul Boldești Scăeni, iar locul al doilea în patru cazuri, inclusiv municipiul Câmpina și orașul Băicoi.

Am întrebat toate filialele enumerate mai sus cum explică faptul că nu au prezentat candidați, în zeci de cazuri, la alegerile locale. Nu am primit niciun răspuns, cu o singură excepție.

„Dacă am fi urmărit să avem candidați peste tot ar fi fost extrem de simplu, am fi admis mare parte din adeziunile completate la sediul nostru, fără să ținem prea mult cont de detalii. Însă nu am făcut-o, tocmai pentru că noi vrem altfel de politică. De exemplu, până în luna iunie am respins un total de peste 1000 de adeziuni, mare parte venind din partea foștilor membri PNL, ALDE, PNL, PRO Romania sau PMP. Veneau oameni și ne spuneau direct în față că și-ar dori să intre în USR doar pentru a candidat sub sigla acestui partid, că le place cum gândim noi și cum acționam, însă pe de altă parte aveau dosare penale, aveau un istoric politic bogat sau aspirații de baronizare. I-am respins și ne asumăm aceste decizii. Sigur că puteam, probabil, să insistăm mai mult pe partea de extindere, însă resursele prin care facem asta sunt voluntarii USR PLUS. Este o muncă anevoioasă, de anduranță, dar câștigătoare pe termen lung”, ne-a transmis Mihai Neagu, responsabil comunicare și relații publice USR Prahova.

Precedentele analize ale modului în care s-a prezentat Alianța USR-PLUS la alegerile locale din 27 septembrie pot fi accesate aici: