Capcană fiscală nevăzută. Cum pot ajunge milioane de români datori la ANAF fără să știe
:format(webp):quality(80)/https://www.puterea.ro/wp-content/uploads/2024/12/ANAF-1.jpg)
Deși pare greu de crezut, milioane de români pot acumula datorii către stat fără să fie conștienți de acest lucru. Reglementările fiscale actuale îi pot transforma pe cetățeni obișnuiți în contribuabili cu restanțe la ANAF, doar pentru că nu cunosc obligațiile legale legate de veniturile pasive. Situația este una frecventă și poate atrage sancțiuni dacă nu este gestionată la timp.
Cine riscă să aibă datorii la ANAF fără să știe
Conform legislației în vigoare, orice persoană care obține venituri din surse considerate „pasive” — precum dobânzile bancare, dividendele, chiriile sau alte activități independente — este obligată să plătească contribuția la sănătate (CASS), dacă aceste venituri depășesc un anumit prag. Problema apare în momentul în care mulți dintre cei aflați în această situație nu sunt conștienți că trebuie să declare și să plătească aceste sume. Astfel, fără intenție, se pot acumula restanțe la ANAF, cu posibile consecințe ulterioare.
Statul a stabilit un plafon clar: dacă veniturile pasive obținute într-un an nu depășesc 19.800 de lei, nu se datorează CASS. În schimb, odată depășit acest prag, persoana devine contribuabil și are obligația să plătească sumele corespunzătoare. Concret:
-
Pentru venituri între 19.800 și 39.600 de lei pe an, CASS-ul de plată este de 1.980 de lei.
-
Dacă venitul anual este cuprins între 39.600 și 79.200 de lei, contribuția urcă la 3.960 de lei.
-
Pentru cei care depășesc pragul de 79.200 de lei anual, suma datorată este de 7.920 de lei.
Un exemplu simplu scoate în evidență riscul: dacă o persoană are în bancă economii care i-au adus 12.000 de euro din dobânzi și a mai încasat 10.000 de lei din dividende, totalul veniturilor anuale va fi de aproximativ 22.000 de lei. Acest prag fiind peste limita legală, obligativitatea plății CASS devine automată, chiar dacă persoana în cauză nu are cunoștință de acest aspect.
Declarația unică – un pas esențial pentru evitarea sancțiunilor
Pentru a rămâne în legalitate, românii care obțin astfel de venituri trebuie să completeze și să depună declarația unică. Aceasta este documentul prin care se declară veniturile și se stabilește suma datorată către stat.
Data limită pentru transmiterea declarației este 24 mai a anului următor celui în care au fost realizate veniturile. Dacă acest termen nu este respectat, există riscul ca ANAF să emită decizii de impunere, să calculeze penalități și dobânzi și chiar să inițieze executări silite pentru recuperarea sumelor datorate.
Pentru a evita surprizele neplăcute, ANAF recomandă tuturor celor care pot avea venituri din surse pasive să:
-
Își monitorizeze periodic veniturile încasate din dobânzi, dividende sau chirii.
-
Verifice dacă sumele cumulate depășesc plafonul legal de 19.800 lei.
-
Depună Declarația unică în termen, până pe 24 mai, pentru a-și achita obligațiile fără penalizări.