Castrul Roman și mormântul lui Innocens de la Galați vor fi restaurate

După treizeci de ani de indiferență a autorităților locale, vor fi restaurate și puse în valoare o parte din vestigiile așezării romane care a existat în urmă cu 1900 de ani la marginea Galațiului, pe promontoriul din zona vărsării Siretului în Dunăre, de unde romanii supravegheau Dobrogea.

În situl arheologic de la Bărboși – Tirighina vor fi puse în valoare două vestigii unice din Epoca Romană, „Turnul de observație octogonal” de la „Castrul Roman”, o construcție unicat în fortificațiile romane descoperite în România, dar și mormântul lui „Innocens”, primul daco-roman încreștinat.

Un proiect de 27 de milioane de lei

În situl arheologic în care au fost descoperite vestigiile așezării romane care a existat la  marginea Galațiului sunt în stadiu avansat lucrările de transformare a acestor vestigii într-un muzeu de arheologie „in situ”, prin restaurarea turnului de observație și a altor fortificații descoperite în acest sit, precum și construirea unui lapidarium și a unui pavilion care să găzduiască un muzeu de arheologie. În prezent, lucrările sunt realizate în procent de peste 60%.

Vestigii romane la Galati

Proiectul „Punerea în valoare a sitului arheologic Tirighina-Barboși” este realizat în baza unei finanțări obținute prin POR 2014-2020, Axa Prioritară 5 – „Îmbunătățirea mediului urban și conservarea, protecția și valorificarea durabilă a patrimoniului cultural”.

Valoarea inițială a proiectului a fost de 22 milioane de lei, din care asistenţa financiară nerambursabilă reprezenta 9 milioane de lei. La ședința de plen de pe 24 noiembrie, Consiliul Municipal Galați va aproba majorarea finanțării proiectului de la 22 la 27 de milioane de lei.

Potrivit primarului Galațiului, Ionuț Pucheanu, prin acest proiect se face un pas important în punerea în valoare a unor importante vestigii care după 1990 au fost ignorate de autoritățile locale.

„Este un obiectiv important pentru istoria acestor locuri și merită pus în valoare. Până acum s-au derulat lucrări de restaurare a vestigiilor arheologice, dar și lucrări de stabilizare a terenului, de realizare a drumului de acces și a aleilor, precum și pentru structura viitorului muzeu. În acest fel, situl va deveni un punct de atracție, după ce ani de zile a fost dat uitării”, ne-a declarat primarul Galațiului.

O așezare romană cu 7.000 de locuitor

Galaţiul are o istorie de 2.400 de ani. În sec IV îHr, în zona Bărboşi-Tirighina, pe promontoriul de la vărsarea Siretului în Dunăre, a existat o dava dacică. După cucerirea Daciei de către romani, pe locul davei dacice s-a format o puternică aşezare romană, cu aproximativ 7.000 de locuitori.

Vestigii romane la Galati

Pe promontoriul de la Bărboşi existau fortificațiile și un turn de observare, de unde romanii supravegheau Dobrogea, dar și nordul și estul, de unde venea pericolul invaziilor popoarelor migratoare.

Aici exista și o parte a Legiunii romane de marină „Classis Flavia Moessica”, care avea cartierul general la Noviodunum, în zona Isaccea. Deși era o așezare importantă, nu a fost declarată municipiu, fiind mai degrabă un centru militar și economic.

Așezarea romană era apărată de „Valul Roman”, o fortificaţie cu dimensiuni impresionante. Hoardelor migratoare le era imposibil să treacă de această fortificație. Se întindea pe 25 km, de la malul Siretului până la Prut.

Fortificaţia era formată dintr-un şanţ de apărare lat de 24 m la partea superioară şi de 16 m la cea de jos și adânc de 5 m, urmat valul de pământ cu înălţimea de 5 m, consolidat pe palisade, un parapet de lemn de stejar. Numai de la Siret la Prut, soldaţii romani au săpat şi au mutat din loc 1,5 milioane mc de pământ.

Vestigii romane la Galati

O parte din aceste vestigii au fost descoperite în 1919 de istoricul Vasile Pârvan.

În anii 70, istoricul și arheologul Mihalache Brudiu, de la Muzeul de Istorie din Galați a descoperit în cartierul „Dunărea” din Galați „Cavoul Roman”, un vestigiu unic din secolul III dHr.

Tot istoricul Mihalache Brudiu a descoperit în 1974 o Necropolă Romană cu 93 de morminte de incineraţie (de ritual roman) şi înhumaţie (de ritual creştin), care dovedesc trecerea la creştinism a populaţiei daco-romane ce locuia pe teritoriul Galaţiului în urmă cu 1.900 de ani. Era perioada în care creștinii erau prigoniți la Roma și se retrăgeau la marginea Imperiului.

Așezarea romană era placa turnantă în schimburile de mărfuri între Dobrogea și Dacia Romană

Potrivit arheologului Gabriel Jugănaru, care a efectuat o nouă cercetare arheologică a sitului, așezarea  romană de la vărsarea Siretului în Dunăre era o placă turnantă a schimburilor de mărfuri între Dobrogea și Dacia Romană.

„Traian a trecut Dunărea din nordul Dobrogei, a creat un cap de pod în zona cartierului Dunărea, unde se află o fortificație de pământ foarte bine păstrată și de acolo atacă dava dacică de la Barboși, pe care a cucerit-o. Soldații romani au construit aici un castellum din pământ, care a fost abandonat se pare în timpul lui Hadrian, când a fost construit Castrul, care avea o suprafață de circa 5 hectare. La sud de Castrul Roman se afla așezarea civilă.

Vestigii romane la Galati

Probabil că exista și un mic port la Siret. Cert este că acest ansamblu de locuire civilă și militară, care avea centrul pe promontoriul de la Barboși, era de fapt o placă turnantă între Dobrogea, care era cu mult timp înainte provincie a Imperiului Roman și Dacia Romană. Pe aici se făceau schimburile de mărfuri între Dobrogea și Dacia Romană  și viceversa”, a precizat Gabriel Jugănaru.

Fragmente de amfore ca cele descoperite în catellum-urile de la Galați au fost descoperite în peste 150 de sit-uri arheologice din Moldova, asta demonstrând că această așezare era un important centru economic.

„Turnul octogonal” de la „Castrul Roman”

Potrivit arheologului Gabriel Jugănaru, unul dintre vestigiile unice din Epoca Romană descoperite în situl de la Bărboși – Tirighina este turnul de observație de la „Castrul Roman”, o construcție unicat, cel puțin în privința vestigiilor romane din România, pentru că este sigurul construit cu opt laturi, în general turnurile construite de romani fiind hexagonale.

„Este până acum singurul turn cu opt laturi, din Epoca Romană cunoscut, cel puțin în România. Era un turn de observație, care a funcționat în ultima fază de locuire aici, în Castellum. Este o descoperire importantă.

În ceea ce privește constatările noastre, putem spune că pe baza unor monede din vremea lui Antonius Pius îl datăm undeva la mijlocul secolului II după Hristos. Va fi, cu siguranță, piesa centrală valorificată aici, în Castellum”, a adăugat arheologul Gabriel Jugănaru.

„Innocens”, primul daco-roman încreștinat

Piesa cea mai importantă din noul muzeu va fi cu siguranță mormântul lui „Innocens” („Nevinovatul”), descoperit în anii 70 în zona Castrului Roman de arheologul Ion Dragomir și arheologul Mihalache Brudiu. „Innocens” este considerat de istorici primul daco-roman încreștinat.

În mormântul acestuia a găsită o agrafă pe care este gravat cuvântul „Innocens” și un desen cu doi pești, simbol al creștinismului, dar și alte obiecte de ritual creștin. Înainte de a fi adus la muzeul de sit, mormântul de „Innocens” va fi expus o perioadă la Muzeul Istoriei Culturii și Spiritualității Creștine din Galați, al Arhiepiscopiei Dunării de Jos.

Vestigii romane la Galati