Câți bani vor câștiga noii șefi ai Companiei Naționale pentru Investiții Rutiere

Publicat: 26 apr. 2024, 14:02, de Cristian Matache, în ECONOMIE , ? cititori
Câți bani vor câștiga noii șefi ai Companiei Naționale pentru Investiții Rutiere

Miniștrii Finanțelor, Transporturilor și Muncii pregătesc un ordin pentru aprobarea în premieră a bugetului Companiei Naționale pentru Investiții Rutiere.

Inginerul Gabriel Budescu (foto), noul șef al Companiei Naționale pentru Investiții Rutiere (CNIR) va câștiga lunar echivalentul a 5.800 de euro net, iar directorul financiar Vasile-Cosmin Nicula va avea 5.300 euro, conform calculelor PUTEREA pe baza informațiilor dintr-un proiect de ordin pentru aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2024 al CNIR, aflată sub autoritatea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii.

Cheltuielile aferente contractului de mandat și a altor organe de conducere și control, comisii și comitete în valoare de 1.830,77 mii lei, sunt fundamentate în conformitate cu prevederile art. 37 alin.(2) și (3) din OUG. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, cu modificările și completările ulterioare, după cum urmează:

Pentru directorat  valoarea este de 937,88 mii lei, directorii fiind numiți pe selecție începând cu luna martie până la data de 14.02.2027, corelat cu mandatele membrilor C.A.:

  • Director General: valoarea brută conform contract mandat încheiat pe perioadă provizorie (21.368 lei x 2 luni+13.228 lei x 1 lună) + valoare brută contract încheiat pe selecție începând cu 26.03.2024 (9.388 lei x 1 lună +49.288 lei x 9 luni) și
  • Director financiar: valoare brută contract încheiat pe selecție începând cu 18.03.2024 (21.555 lei x 1 lună +45.265 lei x 9 luni).

Pentru consiliul de administrație valoarea este de 892,89 mii lei, membrii fiind numiți de la data de 14.02.2023 până la 14.02.2027 (8.591 lei x 6 membri x 3 luni+3.436 lei un membru martie + 8.591 lei x 7 membri x 3 luni + 13.200 lei x 7 membri x 6 luni).

Gabriel Budescu a fost numit în fruntea CNIR în ziua de 25 martie. Acesta a venit la conducerea societății cu mandatul de a prelua proiectele de autostrăzi de la CNAIR. Budescu a fost până în prezent director general adjunct tehnic al Companiei de Drumuri (CNAIR).

Imediat după numirea lui Budescu, ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a semnat un ordin prin care Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR S.A.) preia mai multe proiecte de infrastructură rutieră de la Compania Națională pentru Administrarea Infrastructurii Rutiere (CNAIR S.A.).

Printre proiectele semnificative preluate se numără:

– Autostrada Târgu Mureș-Târgu Neamț (secțiunea Miercurea Nirajului – Leghin)

– Autostrada Târgu Neamț – Iași – Ungheni

– Autostrada Bacău – Brașov

– Autostrada Ploiești – Brașov

– Drumul Expres Bacău – Piatra Neamț

– Drumul Expres Focșani – Brăila

– Drumul Expres Filiași – Târgu Jiu

Ministrul Grindeanu a subliniat că transferul acestor proiecte a fost posibil doar după operaționalizarea CNIR și numirea unui Director General și a unui Director Economic-Financiar. Acest pas strategic vine în contextul eforturilor guvernului pentru accelerarea dezvoltării infrastructurii rutiere din țară.

Preluarea proiectelor va fi realizată în baza unui protocol încheiat între cele două companii, garantând o continuare eficientă și coordonată a lucrărilor de construcție și modernizare a drumurilor și autostrăzilor din România. Ministrul Grindeanu a subliniat importanța acestor investiții pentru îmbunătățirea conectivității și stimularea dezvoltării regionale.

Această mișcare strategică marchează un pas important în direcția consolidării și extinderii rețelei de infrastructură rutieră din România și confirmă angajamentul Guvernului de a investi în modernizarea și dezvoltarea durabilă a țării.

Cine sunt membrii Consiliului de Administrație al CNIR

Consiliul de Administrație al Companiei Naționale pentru Investiții Rutiere (CNIR) este un amestec complex de experiență și specializare, aducând împreună diverși profesioniști cu traiectorii și perspective variate. Conform Economedia, CA al CNIR este format din:

Ștefan Ioniță, un inginer specializat în Căi Ferate, Drumuri și Poduri (CFDP), ocupă o poziție centrală în acest context. El a fost Director General al CNAIR și este în prezent director la CESTRIN. În timpul mandatului său, a semnat contractul pentru construcția Podului de la Brăila, marcând un moment semnificativ în infrastructura rutieră a țării.

Cătălin Urtoi, un inginer hidrolog, s-a remarcat prin implicarea sa în funcția publică, inițial ca consilier al fostului ministru Lucian Bode. Ulterior, a fost numit în poziții de conducere, cu contribuții notabile la proiectele de infrastructură rutieră, inclusiv autostrăzile A7 și A8.

Mariana Ioniță, un inginer constructor cu o vastă experiență în administrația publică, a fost director general al CNAIR și secretar general al Ministerului Transporturilor. Ea reprezintă o voce puternică pentru dezvoltarea infrastructurii de transport, cu un interes special în regiunea Moldovei.

Adrian Foghiș, un secretar de stat susținut de PNL, aduce în Consiliul de Administrație expertiza sa în sociologie și științe politice, cu o carieră anterioară în conducerea Zonei Metropolitane Oradea.

Marius Bota, fost secretar de stat în Ministerul Transporturilor și inginer de profesie, a depus numeroase inițiative pentru dezvoltarea infrastructurii de transport, aducând o perspectivă amplă și un bagaj solid de cunoștințe în domeniu.

Bogdan Pascu, un inginer mecanic și fost vicepremier, completează acest peisaj diversificat cu expertiza sa în proiectare și monitorizare a proiectelor de investiții în infrastructură.

Ion Cosmin Petrescu, președintele PNL Argeș, aduce o perspectivă regională și o experiență în cibernetică, completând echilibrul și diversitatea în Consiliul de Administrație.

Acești administratori sunt responsabili pentru alegerea directorului general al CNIR, iar întreaga lor gamă de expertiză și experiență contribuie la formularea unor decizii informate și la realizarea obiectivelor stabilite în domeniul infrastructurii rutiere.

CNIR va avea buget

Prin proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2024, ca instrument de management financiar, compania îşi propune asigurarea resurselor financiare necesare pentru îndeplinirea obligaţiilor către terţi, atât din punct de vedere dimensional, pe total venituri şi cheltuieli, cât şi structural, pe fiecare categorie de venituri şi cheltuieli şi pe fiecare verigă organizaţională, rolul procesului de bugetare fiind cel de orientare a activității tuturor sectoarelor din cadrul companiei spre același obiectiv: rentabilitate, lichiditate, diminuarea riscurilor, etc.

Veniturile totale în valoare de 34.247,31 mii lei, în structură, cuprind veniturile din exploatare în valoare de 31.589,68 mii lei, care dețin o pondere 92,24% în veniturile totale și veniturile financiare în valoare de 2.657,63 mii lei care dețin o pondere de 7,76% în veniturile totale.

Veniturile din exploatare în valoare de 31.589,68 mii lei, sunt programate pentru anul 2024 având în vedere veniturile proprii din rovinetă estimate a fi realizate pentru perioada ianuarie –  decembrie 2024, numărul de personal angajat până la sfârșitul lunii decembrie 2023, precum și cel estimat a fi angajat în etapa a doua de recrutare (51 posturi) și respectiv a treia (27 de posturi), rezultând un total de 86 de persoane la finele anului 2024.

C.N.I.R. încasează lunar de la C.N.A.I.R. un procent de maximum 15% din valoarea rezultată din diferenţa dintre veniturile din tariful de utilizare a reţelei de drumuri naţionale din România înregistrate de C.N.A.I.R. în luna precedentă, lunar, în conformitate cu datele rezultate din conturile de clasa 7, grupa 70 «Cifra de afaceri netă», din balanţa de verificare, şi cheltuielile cu comisioanele aferente distribuitorilor de roviniete, la această diferenţă adăugându-se TVA.  C.N.A.I.R. virează lunar sumele prevăzute mai sus până la ultima zi din luna în curs pentru luna precedentă în contul indicat de C.N.I.R.

C.N.I.R. comunică în scris, către C.N.A.I.R. lunar, până la data de 15 a fiecărei luni pentru luna precedentă numărul de angajaţi cu contract individual de muncă înregistrat în sistemul electronic Revisal.

C.N.A.I.R. va informa C.N.I.R. lunar, până la data de 27 a fiecărei luni pentru luna precedentă, cu privire la valoarea viramentului ce va fi efectuat în contul C.N.I.R., pe baza facturii emise de către C.N.I.R.

Veniturile financiare în valoare de 2.657,63 mii lei, în procent de 7,76% din veniturile totale, reprezintă dobânzile calculate la depozitele constituite în bancă din capitalul social vărsat.

Cheltuielile totale în valoare de 23.401,90 mii lei, sunt fundamentate în funcţie de activităţile  concrete din programele de achiziţii de bunuri şi servicii, pentru desfăşurarea activităţii, fundamentate pe baza posibilităţilor reale de plată a acestora, a calculării cheltuielilor de natură salarială și a cheltuielilor de mandat.

În structură, cheltuielile totale, în valoare de 23.401,90 mii lei, cuprind cheltuielile de exploatare în valoare de 23.401,90 mii lei, care au o pondere de 100% în cheltuielile totale.

Cheltuielile de exploatare in valoare de 23.401,90 mii lei, în structură cuprind: cheltuielile cu bunuri și servicii în valoare de 8.258,45 mii lei, dețin o pondere de 35,29%, indicatorul “cheltuielile cu impozite, taxe și vărsăminte asimilate” în valoare de 4 mii lei, deține o pondere de 0,02%, indicatorul “cheltuielile cu personalul” în valoare de 14.319,64 mii lei, deține o pondere de 61,19%, iar indicatorul “alte cheltuieli de exploatare” in valoare de 819,82 mii lei deține o pondere de 3,50%.

În structură, cheltuielile cu bunuri și servicii în valoare de 8.258,45 mii lei cuprind cheltuielile  cu stocurile de 442,60 mii lei, cheltuielile privind serviciile executate de terți în valoare de 4.186,60 mii lei și cheltuielile cu alte servicii executate de terți în valoare de 3.629,25 mii lei.

Cheltuielile cu impozite, taxe și varsăminte asimilate, în valoare de 4 mii lei, cuprind cheltuielile cu alte taxe și impozite.

Cheltuielile cu personalul, sunt programate în anul 2024, la valoarea de 14.319,64 mii lei, cuprinzând cheltuielile de natură salarială în valoare de 12.182,76 mii lei, cheltuielile aferente contractului de mandat în valoare de 1.830,77 mii lei și cheltuielile cu contribuțiile datorate de companie în valoare de 306,11 mii lei.

Compania nu a avut bugetul de venituri și cheltuieli aprobat prin ordin comun în anul 2023 conform prevederilor art. 4, alin. (1), lit. b) din Ordonanța Guvernului nr. 26/2013, cu modificările și completările ulterioare.

Cheltuielile de natură salarială sunt în valoare de 12.182,76 mii lei și cuprind cheltuielile cu salariile în valoare de 11.774,03 mii lei și cheltuielile cu bonusurile în valoare de 408,73 mii lei pentru anul 2024, estimate în creștere față de nivelul preliminat/realizat al acestora în anul 2023, fiind respectate prevederile art. 73 din Legea nr. 421/2023 – legea bugetului de stat pe anul 2024 și nivelul indicatorilor economici de performanță ai proiectului de venituri și cheltuieli pe anul 2024.

Au fost fundamentate pornind de la un număr de 8 salariați – personal la finele anului 2023 angajați în etapa 1 de recrutare, în medie 5 salariați număr mediu, rotunjit, prevăzut pentru o perioadă de 4,5 luni din anul 2023 (august-decembrie 2023), iar pentru anul 2024 un număr de personal de 86 persoane prognozat la finele anului 2024 (plus 51 de angajați în etapa 2 de recrutare și respectiv 27 de angajați în etapa 3 de recrutare), rezultând un număr mediu de salariați în anul 2024 de 57 salariați.

Cheltuielile cu bonusurile în valoare de 408,73 mii lei pentru anul 2024 cuprind:

  • 45,60 mii lei cheltuieli sociale;
  • 262,08 mii lei tichete de masă, conform prevederilor art. XL din legea nr.296/2023 și OUG nr. 31/2024;
  • 76,80 mii lei tichete de vacanță conform prevederilor art. XL, alin. (2) din legea nr.296/2023 și OUG nr. 31/2024;
  • 24,25 mii lei alte cheltuieli conform CCM.