Cazul Disney. Irina Margareta Nistor: Copilul se bucură, nu o să strige, deodată, „Ce faci, măi, cioară?”

„Așa cum până în 1989, la ”Tom și Jerry” dispărea orice masă cu prea multă mâncare pe ea, pe ideea că alimentarele erau goale, cam pe acolo suntem”…

Astfel a comentat criticul de film Irina Margareta-NIstor cu privire la deja celebrul „caz Disney”. Este voba despre recenta decizie controversată a platformei de streaming video Disney+. Decizie potrivit căreia desene animate clasice precum ”Pisicile aristocrate”, ”Dumbo” și ”Peter Pan” nu mai sunt accesibile copiilor sub șapte ani, din cauza unor scene cu tentă presupus rasistă.

Disney își bazează decizia pe faptul că în ”Pisicile aristocrate” apare la un moment dat un motan cu ochi oblici și dantură proeminentă, care cântă la pian cu bețișoare folosite de asiatici pentru a mânca. De asemenea, într-o scenă din ”Dumbo” apar două ciori cu pălărie care cântă și dansează, în timp ce în ”Peter Pan”, amerindienilor li se spune ”piei roșii”.

Au trecut 100 de ani, dar s-a întors și cenzura

Argumentele platformei operate de compania Disney sunt stupide și ridicole, a comentat la RFI criticul de film Irina Margareta Nistor: ”Mi se par cel puțin bizare și am senzația că nu-i de ajuns că s-a întors gripa, ce-i drept, nu-i mai zice spaniolă, au trecut 100 de ani, dar s-a întors și cenzura de până în 1989, sub altă formă. Pe lângă faptul că-i stupid, bun, interzici copiilor sub șapte ani, copiii sunt acasă, tot părinții lor decid dacă se uită copilul sau nu la filmul cu pricina.

Plus că să iei niște clasici, înțeleg să interzici niște filme din astea care sunt prea violente, cu niște personaje urâte ca naiba, ca toată lumea să-și dorească să arate înfiorător și așa mai departe, adică mi se pare mult mai gravă chestia asta sau tot felul de desene animate de groază, pe când astea sunt unele mai mult decât foarte clasice și nu știu ce le veni deodată”.

Absolut în orice poți să găsești câte ceva

Reputatul critic de film a mai adăugat că i se pare o exagerare ceea ce a făcut compania Walt Disney și, așa, absolut în orice poți să găsești câte ceva, dacă ne străduim. „Mai ales ăștia care am prins și până în 1989, știm foarte bine să găsim absolut oriunde. Așa cum până în 1989, la ”Tom și Jerry” dispărea orice masă cu prea multă mâncare pe ea, pe ideea că alimentarele erau goale, cam pe acolo suntem.

Copilul nu sesizează lucrurile astea, el se bucură de desenul în sine, de muzica în sine, nu face distincția asta, adică nu deodată o să strige după un coleg de-al lui de culoare <Ce faci, măi, cioară?>. Nu, asta e o prostie. Copilul nu face distincții, tocmai asta e foarte frumos la un copil, el nu face segregări, fiindcă nu are noțiunea”, consideră Irina Margareta Nistor.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Mai multe articole...