CCR, decizie radicală: legea pensiilor militare, neconstituțională

Curtea Constituțională a României (CCR) a analizat marți, 11 martie 2025, sesizarea formulată de Avocatul Poporului referitoare la modificările aduse Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat. Judecătorii CCR au decis, în unanimitate, că legea este neconstituțională în ansamblul său, argumentând că prevederile acesteia instituie două sisteme diferite de echilibrare a pensiilor militare, aplicate discriminatoriu în funcție de data intrării în vigoare a actului normativ. 

Decizia CCR: fundamentare juridică

Această diferențiere contravine principiului egalității în fața legii, consacrat de articolul 16, alineatul (1) din Constituția României.

Hotărârea CCR este definitivă și general obligatorie, ceea ce înseamnă că legea încetează să mai producă efecte juridice. Argumentele complete care au stat la baza acestei decizii vor fi detaliate în documentul oficial al Curții, care va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

17:29, 17.03.2025 • POLITICĂ

Decizie a CCR: Candidatura Dianei Şoşoacă respinsă definitiv, George Simion-validat

06:05, 17.03.2025 • POLITICĂ

Nicușor Dan cere reguli clare pentru validarea candidaturilor la prezidențiale: „CCR are o marjă prea largă”

Problema principală semnalată de CCR este lipsa unei abordări unitare în reglementarea pensiilor militare. Instituirea unor mecanisme diferite de recalculare, în funcție de momentul aplicării legii, creează un tratament juridic inechitabil pentru beneficiarii sistemului de pensii militare. Acest aspect a fost considerat o încălcare clară a principiului egalității prevăzut de Constituție.

”În ședința din data de 11 martie 2025, Curtea Constituțională, în cadrul controlului de constituționalitate a priori, cu unanimitate de voturi, a admis obiecția de neconstituționalitate formulată de Avocatul Poporului și a constatat că Legea pentru completarea Legii nr.223/2015 privind pensiile militare de stat este neconstituțională, în ansamblul său.

În esență, Curtea a reținut că reglementarea a două sisteme de echilibrare a pensiilor militare, cu regimuri juridice diferite, în funcție de data intrării în vigoare a legii criticate, încalcă prevederile art.16 alin.(1) din Constituție.

Decizia este definitivă și general obligatorie.

Argumentele reținute în motivarea soluției pronunțate de Curtea Constituțională vor fi prezentate în cuprinsul deciziei, care se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.”, arată un comunicat al Curții Constituționale.

Argumentele Avocatului Poporului

Sesizarea depusă de Avocatul Poporului a evidențiat mai multe deficiențe legislative, printre care imposibilitatea Guvernului de a asigura sursele de finanțare necesare aplicării noii legi.

Conform analizei efectuate, în cadrul procesului legislativ, Executivul nu a avut timpul necesar pentru a elabora fișa financiară obligatorie, care să stabilească impactul bugetar al noilor prevederi. De exemplu, solicitarea pentru elaborarea fișei financiare a fost transmisă de Senat pe 7 octombrie 2024, iar termenul legal de 45 de zile pentru transmiterea acestui document expira pe 20 noiembrie 2024. Cu toate acestea, Parlamentul a adoptat legea pe 5 noiembrie 2024, fără ca Guvernul să fi avut timpul necesar să finalizeze fișa financiară.

Avocatul Poporului a susținut că această abordare echivalează cu nerespectarea articolului 138, alineatul (5) din Constituție, care prevede că nicio cheltuială bugetară nu poate fi aprobată fără indicarea sursei de finanțare.

Guvernul a realizat, totuși, o estimare preliminară a impactului financiar al acestei legi, chiar dacă documentul nu a fost elaborat conform metodologiei legale.

Potrivit calculelor Guvernului, impactul financiar lunar al actualizării soldei de grad ar fi de aproximativ 130 de milioane de lei, în timp ce actualizarea soldei de funcție ar genera un cost suplimentar de 240 de milioane de lei. Aceste modificări ar fi condus la un efort bugetar total de aproximativ 370 de milioane de lei lunar.

„Chiar dacă punctul de vedere al Guvernului, transmis în aplicarea art. 111 alin. (1) teza Il din Constituţie, nu constituie o fişă financiară în înţelesul art. 138 alin. (5) din Legea fundamentală, totuşi, se remarcă în punctul de vedere al Guvernului o estimare a impactului bugetar generat de aplicarea propunerii legislative.

Această estimare, în lipsa unei metodologii menţionate în cuprinsul legii, se bazează pe o variantă proprie de calcul realizată de Guvern. Aceasta constă în determinarea diferenţei dintre solda de grad majorată şi solda de grad din ultima lună din baza de calcul de la recalcularea din 2016, indiferent de cuantumul aflat în plată. În cazul soldei de funcţie, estimarea se face pe baza creşterii medii a soldei de funcţie din perioada 2016-2024″, arată Avocatul Poporului.