Ce își propune să facă o tânără cercetătoare, cu ajutorul bacteriilor „care mănâncă metale”

O tânără cercetătoare din Chile speră să folosească „bacterii care devorează metale”, pentru ca extracţia minieră să devină mai puţin poluantă.

Astfel, microorganisme înfometate, capabile să supravieţuiască în condiţii extreme, au reuşit să „mănânce” un cui în trei zile în cadrul unui experiment desfăşurat în Chile, după cum relatează AFP. În laboratorul său, situat într-o zonă industrială din Antofagasta (nord), la 1.100 kilometri de Santiago, Nadac Reales, specialistă în biologie în vârstă de 33 de ani, efectuează din 2017 cercetări asupra extremofilelor, organisme care trăiesc în condiţii extreme.

Cu ocazia primelor sale stagii în companii miniere, la sfârşitul studiilor universitare, Nadac Reales a realizat că „există nevoi în industria minieră, în special în ceea ce priveşte viitorul deşeurilor metalice”, a explicat directoarea companiei Rudanac Biotec pentru AFP. Pentru că doar unele echipamente utilizate la extragerea mineralelor pot fi reciclate în topitorii. Cele care nu pot fi reciclate se găsesc abandonate în deşertul Atacama, unde este concentrată o mare parte din industria minieră din Chile şi eliberează metale grele care poluează mediul.

Nadac Reales şi-a concentrat cercetările asupra bacteriilor din familia Leptospirillum, a căror energie necesară procesului lor de viaţă provine în special din oxidarea elementelor feroase. Cercetătoarea le colectează din gheizerele din Tatio, la 4.200 de metri deasupra nivelului mării şi aproximativ 350 kilometri de Antofagasta. Acest tip de bacterie „trăieşte într-un mediu acid şi este puternic afectată de concentraţiile relativ ridicate ale majorităţii metalelor”, a declarat ea pentru AFP.

S-au adaptat de nevoie

„Iniţial, bacteriilor le-au luat două luni pentru a dezintegra cuiul. Ulterior, deoarece nu prea li s-a dat hrană, au trebuit să mănânce într-un fel sau altul, aşadar a fost un proces de adaptare„, a spus cercetătoarea. La finalul acestui proces, care a durat doi ani, bacteriile „au biodegradat cuiul în trei zile”, nelăsând în urmă decât o materie solubilă. Oamenii de ştiinţă au reuşit astfel să determine condiţiile optime pentru creşterea acestor microorganisme şi să le adapteze sarcinii lor.

După cui, bacteriile trebuie să atace acum „o grindă de fier de dimensiuni medii sau o benă” de autocamion utilizat în mine. „Au fost efectuate teste chimice şi microbiologice pentru a asigura faptul că aceste bacterii nu dăunează” sănătăţii umane şi că soluţia reziduală pe care o generează nu este poluantă”, a dat asigurări cercetătoarea. Nadac Reales a depus recent o cerere de brevet internaţional, mizând pe această biotehnologie promiţătoare.

Activitatea de exploatare minieră contribuie cu aproape 15% la produsul intern brut (PIB) din Chile, însă este, de asemenea, foarte poluantă, iar companiile miniere plătesc scump pentru eliminarea deşeurilor pe care le produc, obligate în acest sens de legislaţia chiliană. „După ce am efectuat teste de laborator şi la scară semi-pilot, acum trebuie să putem valida această tehnologie la scară reală şi să fim în măsură să biodegradăm structurile metalice de mare tonaj, precum aceste bene de camioane”, a explicat cercetătoarea.

Mai multe articole...

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Ultimele articole