Ce l-a şocat pe preşedintele Nicuşor Dan de la preluarea funcţiei. „Nu e normal”

Președintele Nicușor Dan a vorbit marți, la summitul dedicat guvernanței digitale, despre una dintre cele mai mari probleme pe care le-a constatat în interiorul statului român: lipsa unor date clare, coerente și stabile între instituțiile publice. O problemă care, potrivit acestuia, afectează direct capacitatea administrației de a lua decizii rapide și fundamentate.

Ce îl deranjează pe preşedinte

Președintele a explicat că această lipsă de structură și colaborare între instituții afectează funcționarea întregului stat și creează breșe în procesul decizional.

„În perioada pe care am petrecut-o aici, ăsta a fost lucrul care cumva – nu știu dacă șocat este cuvântul, dar m-a deranjat cel mai tare, că de multe ori informațiile pe care le primești din diferite zone sunt diferite sau diferă de la o lună la alta și nu e normal pentru că nu există o structură și o colaborare între instituții astfel încât informațiile de care ai nevoie pentru a lua deciziile să fie puse într-un mod structurat, organizat și stabil”, a declarat Nicușor Dan.

Statul român stă bine la securitate cibernetică, dar rămâne vulnerabil la dezinformare

Deși a remarcat că România are un nivel bun de securitate cibernetică, președintele a atras atenția că situația este diferită în ceea ce privește dezinformarea. Potrivit acestuia, țara nu are încă mecanisme automate de detectare a campaniilor coordonate, iar instituțiile nu pot reacționa în ritmul necesar într-un spațiu digital dinamic.

06:59 • POLITICĂ

Nicușor Dan vine în Parlament. Strategia Națională de Apărare 2025–2030 și validarea noilor șefi ai TVR și SRR, pe ordinea de zi

15:27 • POLITICĂ

România intră în resetare strategică. CSAT analizează scenariile de risc pentru 2026

„Aici e nevoie să detectezi în timp real o campanie de dezinformare, în mod automat, pentru că așa nu-ți ajung oamenii să culegi toate lucrurile care pot să fie spuse”, a subliniat Nicușor Dan.

Fără un astfel de sistem, dezinformarea poate prinde contur în rândul unei părți a populației înainte ca autoritățile să emită o poziție oficială.

În plus, președintele a criticat modul în care instituțiile statului comunică în prezent. A spus că mesajele oficiale nu sunt coordonate, nu sunt strategice și nici nu ajung la o proporție suficientă din populație.

„Un comunicat al Ministerului Apărării nu știu dacă ajunge la 1–2 la mie din populație”, a dat acesta exemplu, subliniind că în lipsa unei comunicări eficiente, instituțiile nu pot contracara valurile de informații false distribuite online.

„Cine are încrederea cetățenilor pentru a spune: nu e așa?”

Președintele a vorbit și despre problema de fond a dezinformării, explicând că aceasta nu este doar o chestiune tehnică, ci una care ține de încrederea publică. În mod normal, într-o democrație, o campanie falsă este contracarată de lideri care au încrederea cetățenilor sau de instituții media credibile. România, însă, se confruntă cu o erodare vizibilă a acestor repere.

„Problema este că noi nu mai avem referința sau ea este mult diminuată. Cine are încrederea cetățenilor pentru a spune: «nu e așa»?”, a întrebat președintele.

Acesta a afirmat că reconstruirea încrederii este un proces dificil, care ține atât de responsabilitatea autorităților statului, cât și a presei.

Instituțiile nu comunică între ele, cetățeanul nu comunică ușor cu statul

Un alt aspect critic semnalat de președinte este interacțiunea deficitară dintre stat și cetățeni. Deși România discută de ani buni despre digitalizare, experiența reală pe care o au oamenii în relația cu instituțiile rămâne complexă, greoaie și neadaptată nevoilor utilizatorilor.

„Interfața între stat și cei care ar trebui să o folosească este, de multe ori, deficitară”, a spus președintele.

Platformele online, procedurile electronice și fluxurile de lucru sunt încă fragmentate, iar lipsa unei strategii coerente complică accesul la servicii esențiale.

Strategia Națională de Apărare, influențată de propunerile cetățenilor

Președintele a anunțat că Strategia Națională de Apărare, care urmează să fie prezentată Parlamentului, include modificări rezultate din dezbaterea publică. Sugestiile venite din partea cetățenilor au fost analizate și integrate în anumite capitole.

Acesta a mulțumit public pentru implicarea în procesul consultativ și a precizat că feedbackul primit a fost important pentru ajustarea documentului, inclusiv în capitolele privind securitatea digitală, combaterea dezinformării și modernizarea modului în care statul interacționează cu mediul civic și economic.